Pe aceeași temă
Deloc surprinzător, tensiunile din Orientul Mijlociu – unde occidentalii și rușii poartă un veritabil conflict prin interpuși – nu au ocolit Israelul. O țară cu un trecut agitat la nivel confesional și cultural, Israelul continuă să se confrunte cu răbufniri publice de violență. Iar recentele evoluții semnalează o răceală în relația cu aliatul fundamental, Statele Unite, dar si cu Uniunea Europeană.
Era greu de crezut, totuși, că aflat în imediata apropiere a focarului de război sirian, Israelul va fi ocolit de tulburări sociale în interiorul granițelor sale. Duminică, 18 Octombrie, poliția israeliană a demarat o construcție în estul capitalei Ierusalim; e vorba despre un zid (cu titlu temporar) menit să separe și să protejeze zona de atacuri lansate dintr-un cartier palestinian din vecinătate. E reacția luată de autorități ca parte a unui răspuns la recentul val de violențe de pe străzile oraselor israeliene.
Cel puțin 42 de palestinieni – mulți dintre ei atacatori cu arme de foc și cuțite - și șapte israelieni au murit, începând cu 1 Octombrie, alături de alte zeci de răniți în cea mai semnificativă intensificare a tensiunilor dintre cele două părți. Situația provoacă temeri cu privire la declanșarea unei noi intifade.
Cuvântul arab “intifada“ înseamnă o rebeliune la scară de mase, ciocnirea la nivel de populații cerută și încurajată de liderii arabi, avându-și sursa în lungul conflict israelo-palestinian. Îi mai putem spune și insurecție.
În ceea ce privește realitatea de pe teren, o intensificare a violențelor palestinene cu păstrarea cadrului unor atacuri relativ izolate nu se califică drept o intifadă sau un început de intifadă. Vorbim cel mult de cazuri izolate de ură (esențială în logica jocului) transpuse în violență efectivă. “Ce înțelegi prin intelligence când noi vorbim despre un tip care se trezește dimineața și ia un cuțit de bucătărie în loc să meargă la serviciu sau vreun individ care intră cu mașina de serviciu într-o mulțime de oameni? Cum poți strânge informații despre gândurile întunecate ale unei persoane?“, a explicat un ofițer de poliție din Ierusalim pentru Reuters, sub protecția anonimatului.
Problema cu adevărat delicată apare atunci când realizezi că pe străzile israeliene pot fi văzute scene de genul celei în care Ahmed Mansra, în vârstă de 13 ani, alături de un prieten de 16 ani, a înjunghiat un copil evreu de 13 ani. Incidentul a avut loc in cartierul Pisgat Zeev din Ierusalim, din fericire copilul supraviețuind atacului.
Din nefericire, Ahmen a fost lovit de o mașină, iar prietenul său a murit după ce a fost împușcat de un gardian. Se ajunge aici pentru că, susțin autoritățile israeliene, conducătorii palestinieni conservă o cultură a urii juvenile, copiii fiind educați în spirit agresiv canalizat direct împotriva israelienilor. Asta se întâmplă și pentru că cele două culturi posedă percepții diferite asupra traiului, în timp ce israelienii prețuiesc viața, palestinienii glorifică moartea, după cum explică ministrul adjunct de Externe al Israelului, Tzipi Hotovely (Wall Street Journal).
“Domnul Abbas, președintele Autorității Palestiniene, a spus următoarele la televiziunea palestiniană, în 16 Septembrie: ”, explică Hotovely.
De la București, ambasadorul Israelului arăta la sfârșitul săptămânii trecute măsurile pregătite de Ierusalim pentru combaterea tensiunilor de pe străzi, autoritățile având în vedere revocarea cetățeniei, suplimentarea prezenței forțelor de ordine pe teren și demolarea caselor atacatorilor.
Diplomatul israelian și-a continuat expunerea într-o conferință de presă, vorbind de asemenea despre o cultură care propagă violența și ura încă din copilărie: “Copiii sunt învățați că este normal să ucidă evrei și sunt trimiși în tabere unde sunt instruiți să folosească arme, să atace soldații și să ucidă evrei. (…) Uniunea Europeană oferă mulți bani Autorității Palestiniene pentru educație, iar acesta e genul de educație pe care o primesc”, spunea Tamar Samash.
După o răcire a relațiilor cu Statele Unite, acum arată ca și cum legăturile israelo-europene se confuntă cu dificultăți. Poate fi vorba de divergențe politice, însă într-o regiune puternic contestată militar, poate fi în interesul Occidentului să își conserve conexiuni solide cu Ierusalimul.