Pe aceeași temă
În timp ce urmărim desfășurarea evenimentelor din Bruxelles, cu o adevărată vânătoare pentru singurul suspect rămas în viață după atacurile din 22 Martie, sunt oameni care continuă să se întrebe cum a fost posibil așa ceva. Mai ales la o distanță atât de mică de atentatele din Paris, în Noiembrie anul trecut. Însă dacă privim imaginea de ansamblu, înțelegem că exploziile din Bruxelles erau o simplă chestiune de “când” și nu de “dacă”.
Salah Abdeslam (26 de ani) a crescut în Molenbeek, cartierul rău famat al Bruxellesului, acolo unde vezi mai multe moschei decât biserici, după cum arată New York Times[1]. De asemenea, Salah s-a ocupat de logistica atentatelor din Paris. El era cel care închiria mașini, căuta locații, era șofer, dar tot el e cel care și-a pierdut cumpătul în acțiunea teroristă concertată din capitala franceză. Salah trebuia să se arunce în aer la stadionul național de fotbal din Paris, dar a avut îndoieli, s-a panicat și a sunat niște prieteni din Bruxelles pentru a fi luat și dus înapoi acasă, în capitala Belgiei. Asta se întâmpla înainte ca autoritățile să se deștepte din șocul post-explozii și să afle identitatea sa. Însă nici asta nu a contat foarte mult.
Lăsând în urmă haos printre parizieni, Salah Abdeslam s-a întors în Belgia. Autorităților le-au luat 125 de zile pentru a-l găsi și aresta pe cel mai căutat om din Europa la acel moment. Poliția belgiană a crezut tot timpul că trebuie să se afle undeva în zona de imigranți arabi din proximitatea Bruxellesului, acolo unde de altfel a și crescut. Din Noiembrie 2015 și până în Martie 2016, forțele speciale belgiene au lansat zeci de raiduri, au interogat oameni din anturajul lui Abdeslam și chiar membri ai familiei. Degeaba. Singurul suspect rămas în viață dintre cei zece oameni suspectați că ar fi atacat Parisul în mai multe locații simultan nu era de găsit. În final, Salah a fost capturat în timp ce ieșea dintr-o clădire aflată la mică distanță de locul în care poliția credea că el s-ar fi ascuns imediat după ce a fugit din Franța, acum patru luni. La zece minute de mers pe jos de la clădirea respectivă locuia mama sa. Sperați să se termine aici? Nu.
Salah avea un frate, Ibrahim. El a fost unul dintre atacatorii din Paris care și-a dus planul la capăt: s-a aruncat în aer într-o cafenea din capitala franceză. Problema e că, în 2015, Turcia l-a reținut pe Ibrahim și l-a trimis înapoi în Belgia. Acolo unde a fost eliberat. Oficialii belgieni au spus că fără dovezi clare, cum ar fi prezența în conflictul din Siria, nu pot închide oameni deportați din Turcia. Miercuri, președintele turc Recep Erdogan spunea că Ankara a deportat un alt individ, tot în 2015, în Olanda, țară care l-a pasat Belgiei. Iar autoritățile de acolo l-au eliberat, deși turcii avertizaseră că omul ar fi fost un militant. Se pare că persoana respectivă era Ibrahim el-Bakraoui, unul dintre cei doi frați responsabili pentru atacurile din Bruxelles care au lăsat în urmă peste 30 de morți și 200 de răniți. Ankara notificase ambasada Belgiei în 14 Iulie 2015 cu privire la deportarea individului care a fost, ulterior, eliberat în Belgia. “În ciuda avertismentelor noastre că acea persoană era un luptător terorist străin, Belgia nu a putut stabili nicio legătură cu terorismul”, a spus Erdogan[2]. Mergem mai departe.
În lumina atacurilor din Paris, în Noiembrie 2015, Interpol a lansat multiple avertismente către statele europene asupra probabilității foarte ridicate pentru noi atacuri teroriste. În 19 Martie, la o zi după arestarea lui Salah Abdeslam, Interpol sfătuia statele să aibă o vigilență crescută la granițe. Instituția “avertizează că prinderea lui Abdeslam, un suspect cheie în atacurile din Paris, în Noiembrie 2015, ar putea încuraja complicii lui să încerce să fugă în Europa sau în alte părți”, fără ca Interpol să realizeze magnitudinea rețelei teroriste din care făcea parte Salah. Arestarea sa nu i-a speriat pe complicii săi astfel încât să fugă, ci i-a speriat că Abdeslam ar putea divulga informații despre rețea, astfel încât s-au aruncat în aer în Bruxelles, de teamă ca planul să nu le fie dat peste cap.
Miercuri, presa din Israel scria că serviciile de informații belgiene ar fi avut avertismente “precise” cu privire la iminența atacurilor din aeroport și din rețeaua de metrou a capitalei Bruxelles. Haaretz[3] scrie că planul de atac a fost formulat în ceea ce e recunoscută drept capitala Statului Islamic, orașul Raqqa din Siria. “Serviciile de securitate știau, la un nivel ridicat de certitudine, că sunt planificate atacuri în viitorul foarte apropiat în aeroport și, se pare, și în metrou”, scrie cotidianul israelian. Celula teroristă responsabilă cu atentatele din Bruxelles avea legături strânse cu rețeaua care a provocat atacurile din Paris, în Noiembrie anul trecut. Ambele făceau parte din aceeași infrastructură teroristă, conectate la vârf chiar de către Salah Abdeslam, mai precizează sursa citată.
Nu avem niciun motiv să credem că atacuri de acest timp se vor fi oprit[4], iar date fiind toate informațiile nu putem nici să nu ne întrebăm cât de eficiente mai sunt serviciile de informații occidentale, în special cele belgiene.
[1] http://www.nytimes.com/2016/03/22/world/europe/arrest-salah-abdeslam-paris-suspect.html?_r=0
[2] http://www.reuters.com/article/us-belgium-blast-turkey-idUSKCN0WP2C8
[3] http://www.haaretz.com/world-news/1.710572
[4] http://www.euronews.com/2016/03/24/isil-have-400-fighters-trained-to-target-europe/