De același autor
România asistă pasiv la eforturile lui Igor Dodon de a-și securiza realegerea în funcția de președinte, cu largul concurs al Federației Ruse, dar și la o extinsă campanie de dezinformare anti-europeană susținută de Kremlin și, în plan secundar, și de China. Pandemia a fost folosită strategic de către cei doi actori pentru a-și spori influența la Chișinău și a menține Moldova în continuare într-o zonă gri. Chișinăul pare a sucomba sub presiunea Federației Ruse și, mai nou, a Chinei – care însă nu are un obiectiv specific pe Moldova, similar cu al Kremlinului, ci folosește orice pârghie pentru a submina solidaritatea pro-europeană și a-și extinde influența în spațiul european.
Pe lângă războiul informațional, Rusia a plusat cu un credit de 200 milioane euro oferit Chișinăului, în condiții complet nefavorabile acestuia, dar care va susține nu doar linia de comunicare a socialiștilor – “banii vin din Rusia”, preluată de toate trusturile de presă pro-ruse și pro-socialiste de la Chișinău, dar în mod special campania de realegere a lui Igor Dodon, un președinte aflat sub presiune datorită gestionării foarte slabe a crizei actuale.
Chișinăul se află sub un asalt al propagandei ruse, secondată parțial și de cea chineză, care inundă nu doar posturile TV deținute de socialiști, majoritare în Republica Moldova, dar este preluată și de actorii instituționali, oferind acesteia o aură de veridicitate. Igor Dodon nu ratează niciun prilej de a susține acest narativ.
Subiectul Moldova a dispărut la București
Fuga lui Plahotniuc de anul trecut, actorul pe care România, la toate nivelurile, a mizat totul, a arătat din nou că politica României la Chișinău a fost una incoerentă și fără idei clare. Criza generată de pandemia CO-VID19 nu arată doar că Împăratul este gol, ci și că România ratează cu succes șansa de a fi un actor relevant în Estul Europei și, în special, în Republica Moldova. Subiectul Moldova a dispărut treptat de pe agendă actorilor de la București, a existat un suport extrem de limitat oferit Chișinăului în perioadă aceasta, iar actorii pro europeni din Moldova au fost lăsați să se descurce singuri în fața unei puternice campanii de dezinformare care i-a vizat și pe ei.
Nici Administrația Prezidențială, nici Guvernul României, nu au mai amintit aproape deloc de Republica Moldova în ultimele două luni, toată comunicarea publică a fost lăsată pe Ambasada de la Chișinău, una totuși cu o tracțiune limitată. România pare că și-a piedut orice busolă pe subiectul Chișinău, deși rămâne una dintre puținele zone in care Bucureștiul chiar poate fi un actor influent.
Noi oportunități de presiune economică pentru Moscova
Kremlinul și-a intensificat prezența la Chișinău, iar eventuala accceptare în cele din urmă a creditului rusesc de 200 milioane euro, blocat pe moment de Curtea Constituțională, va deschide noi oportunități de presiune economică asupra Chișinăului. Creditul rusesc este un subiect dezbătut la Chișinău de luni bune, inițial fiind vorba de un împrumut de 500 milioane euro, ulterior 300 milioane, și acum doar 200 milioane euro, dintre care jumătate urmând a fi transferat exact înaintea alegerilor prezidențiale de la sfârșitul anului.
De cealaltă parte, Uniunea Europeană a lansat numai în ultima lună linii de finanțare de 187 milioane euro pentru Chișinău, dintre care o parte substanțială sub formă de granturi și asistență macrofinanciară în condiții net superioare creditului rusesc. Iar acești bani ajung la Chișinău în pofida retoricii din ce în mai dure anti europene atât a președintelui Dodon, cât și a guvernului Chicu.
Fără plan pentru era post Plahotniuc
În tot acest peisaj, România pare de negăsit. Dacă președintele Iohannis a fost deseori dezinteresat de subiectul Chișinău, acest lucru nefiind o noutate, Partidul Național Liberal și Ludovic Orban au dus o puternică campanie de susținere a opoziției pro-europene de la Chișinău în ultimii ani, dar par incapabili în a oferi pârghii instituționale de suport Chișinăului după preluarea guvernării. Cum ar fi fost o contra ofertă a Bucureștiului cu o linie de creditare pentru Chișinău în condiții mult mai favorabile decât creditul rusesc? Ar fi oferit muniție opoziției pro-europene și pro-românești de la Chișinău și ar fi pus o presiune extrem de mare atât pe guvern, cât mai ales pe Partidul Democrat ce joacă partitura pregătită de Dodon.
Absența României vine pe fondul unei perioade extrem de intense la Chișinău. Extern, avem un jucător care vrea să acapareze tot, Federația Rusă, iar intern asistăm la fragmentarea fostului partid a lui Plahotniuc, PDM, împărțit deja în mai multe grupulețe, o parte acestuia intrând deja pe orbita lui Dodon. Nici opoziția pro-europeană PAS-PPDA nu arată cel mai bine, fiind dese șicanele dintre cele două partide, în special pe tema candidatului opoziției la alegerile prezidențiale.
România are un rol limitat în susținerea inițiativelor pro-europene de la Chișinău, nu are nici inițiative proprii în ultima perioadă, nu comunică pe subiectul Moldova nici la București, nici la Chișinău, și nici măcar nu joacă un rol de broker între partidele de opoziție pro europene. O opoziție de multe ori naivă politic, care reprezintă în continuare cea mai bună opțiune pentru Moldova, dar care are nevoie de extrem de mult suport pentru a rezista în apele tulburi de la Chișinău.
E de neînțeles partitura pe care România o interpretează, dar arată că Bucureștiul n-a avut niciun plan în era post Plahotniuc, iar opoziția actuală de la Chișinău nu e pe placul instituțiilor românești. Poate și pentru că nu se scaldă în aceleași ape tulburi ca partidul preferat al Bucureștiului, fostul PDM condus de Plahotniuc. Pe vremuri, de la București mergeau echipe întregi de consultanți la Chișinău. Opoziția de acum este lăsată să se descurce singură.
Trăgând linie, România devine din ce în mai incoerentă la Chișinău și reprezintă probabil actorul care a dezamăgit cel mai mult din perspectiva societății civile de peste Prut. De la blaturile cu Plahotniuc până la retragerea actuală din orice dezbatere pe tema Moldova, România a fost mereu prinsă pe picior greșit sau fără idei.
