De același autor
După două dezbateri republicane (de fapt patru pentru că datorită numărului mare de candidați fiecare dintre ele a avut două secțiuni) astă noapte a avut loc în Las Vegas prima dezbatere democrată din cadrul campaniei pentru scrutinul prezidențial din Statele Unite din anul viitor. Patru sunt concluziile principale în mare parte acceptate de majoritatea observatorilor, indiferent de colaratura lor ideologică:
- Dezbaterea de la Las Vegas a fost mai consistentă în ceea ce privește substanța decît cele republicane. Nu am asistat la atacuri la persoană, ca în cazul acestora, ci doar la contre pe idei. Două sunt motivele care stau la baza acestei diferențe de fond: a. numărul mare de competitori din tabară republicană (17 republicani, din care au rămas în cursă 15 după ce Rick Perry si Steven Walker s-au retras, vs 6 democrați, din care 5 au luat parte la prima dezbatere); b. Donald Trump, cel care și conduce deocamdată în sondajele de opinie pe partea republicană, a împins disputa într-un registru de showbusiness.
- După prestația de astă noapte practic nu au mai rămas în cursă deocamdată decît doi competitori: Hillary Clinton și Bernie Sanders. Ceilalți trei, care oricum aveau cote de sprijin neglijabile, nu au reușit să puncteze, să iasă în evidență, pentru a intra în joc, așa cum a făcut Carly Fiorina în tabăra republicană.
- Părerea practic unanimă este aceea că Hillary Clinton a dominat destul de autoritar dezbaterea. "Hillary Clinton și-a dominat partenerii de dezbatere", scrie Dana Milbank în Washington Post. În timp ce Financial Times titrează "Hillary Clinton a strălucit în dezbaterea democrată". Părerile sunt ceva mai împărțite în ceea ce privește prestația lui Bernie Sanders. În timp ce unii consideră că a ieșit relativ onorabil din confruntare alții sunt mai critici. Însă mai toată lumea este totuși de acord că el rămîne un adversar redutabil pentru d-na Clinton.
- Ca un rezultat direct al observației de mai sus majoritatea observatorilor cred că șansele unei intrări în cursă a vicepreședintelui Joe Biden au scăzut simțitor în urma celor întîmplate în noaptea trecută. Îngrijorate de pierderea constantă de teren pe care o înregistra Hillary Clinton, afectată în special de așa numitul scandal al e mail-urilor, cercuri democrate influente vedeau în Joe Biden o alternativă la aceasta care să-l blocheze pe Bernie Sanders, considerat neeligibil la nivel național. Democrații au în minte lecția prezidențialelor din 1972 cînd un candidat de stînga, mai puțin radical decît Sanders, George McGovern, a suferit o înfrîngere absolut umilitoare în fața lui Richard Nixon (a cîștigat doar 2 state din cele 50, votul popular fiind 61 de procente la 37 în favoarea lui Nixon). Din acest motiv presiunea asupra lui Joe Biden era uriașă. La dezbaterea din Las Vegas CNN îi rezervase chiar un pupitru pe scenă, așteptîndu-l pînă în ultimul moment să apară. Prestația excelentă a lui Hillary Clinton pare însă să fi diminuat semnificativ șansele intrării sale în cursă. Ceea ce înseamnă că în final vom avea practic o cursă în doi, pe culoarul democrat.
Desigur, din perspectivă românească, ceea ce ne interesează în principal sunt poziționările pe linia de politică externă. Bernie Sanders nici nu a demonstrat că știe mare lucru și oricum l-ar depăși cu mult chiar și Barack Obama în ceea ce privește retragerea Americii de pe scena politică internațională. Din acest punct de vedere Hillary Clinton nu numai că este de departe cel mai competent candidat democrat în materie (pe partea republicană dintre candidații cu șanse doar Marco Rubio și poate Jeff Bush au dovedit că sunt relativ confortabil pe această zonă) dar că sunt șanse să adopte poziții mai tranșante decît administrația Obama atît în Orientul Mijlociu cît și în relația cu Rusia. Să ne amintim că pe cînd era secretar de stat Hillary Clinton, împreună cu generalul David Petraeus, au militat pentru o implicare mai substanțială a Statelor Unite în Siria. Poate că dacă s-ar fi făcut asta în faza inițială nu se ajungea în situația atît de critică existentă în prezent. O situație care s-a complicat si mai mult prin intervenția Rusiei. Din aceleași considerente Hillary Clinton ar păstra probabil Statele Unite destul de ancorate în Europa și ar adopta o linie mai fermă în relația cu Moscova.
