În lumea lui Trump, Merkel si Putin intră în aceeași categorie

S-ar putea ca peste un timp să constatăm că momentul Trump 2017 va marca simbolic debutul lumii post-americane.

Alexandru Lazescu 17.01.2017
SHARE 7

Cu un an și jumătate în urmă Anthony Gardner, ambasadorul Statelor Unite pe lîngă UE, venea la București pentru a participa la o conferință dedicată TTIP, acordul transatlantic pentru comerț și investiții, organizată de europarlamentarul Sorin Moisa. Deși discuțiile care au avut loc cu acest prilej au abordat în principal chestiuni tehnice precum nivelul tarifelor sau armonizarea standardelor într-o discuție informală cu mass media ambasadorul Gardner a ținut să scoată în evidență dimensiunea geopolitică a acordului care trebuia să consolideze unitatea Occidentului într-o lume în care, pe de o parte, Rusia anexase Crimeea încălcînd ostentativ toate regulile internaționale de conduită și status quo-ul agreat în Europa după 1990 în timp ce China, pe de altă parte, încerca și ea să-și impună dominația asupra Mării Chinei de Sud.

 

Iată însă că, astăzi, toate aceste discuții despre TTIP, despre unitatea Occidentului, par dintr-o altă lume. Nici măcar continuitatea UE, în formula actuală, nu mai este asigurată în noul context, mai ales după Brexit și alegerea lui Donald Trump în America. La sfîrșitul mandatului său de la Bruxelles, același Anthony Gardner avertiza că este o adevărată nebunie ca Statele Unite să abandoneze politica din ultimii 50 de ani de sprijin explicit pentru proiectul de integrare europeană. Apelul venea ca răspuns față de semnalele primite dinspre echipa noii administrații de la Washington care nu doar că se așteaptă ca UE să se dezmembreze în viitorul apropiat, chiar în 2017, ci chiar aplaudă ideea. "Am fost șocat să constat că prima întrebare legată de UE venită din partea noii administrații era: care va fi următoarea țară care va părăsi Uniunea după Marea Britanie", declara Gardner în cursul conferinței de presă organizată la sfîrșitul mandatului său, exprimîndu-și speranța că nu doar vocea lui Nigel Farage va fi cea ascultată la Washington de acum încolo.

 

Ei bine, nu a durat prea mult și Donald Trump i-a confirmat personal, într-un interviu acordat cotidianelor The Times, de la Londra, și Bild, din Germania, cele mai pesimiste așteptări. Și nu doar față de viitorul UE, ci chiar față de relația transatlantică în ansamblu, inclusiv față de NATO, organizație pe care președintele ales a numit-o depășită, chiar dacă în de acum tradiționalul său stil incoerent o consideră "foarte importantă pentru mine". Și e interesant de spus că remarcile despre NATO au venit ca răspuns la o întrebare legată de temerile țărilor din Europa Centrală și de Est confruntate cu o Rusie tot mai agresivă. În viziunea lui Trump, UE nu este nimic altceva decît o structură controlată de Germania cu scopul de a concura cu America în sfera comerțului internațional. În mod semnificativ noul președinte a pus explicit semnul egal între Angela Merkel și Vladimir Putin, semn că pentru el alianța transatlantică, comunitatea de valori care care a fost liantul lumii occidentale în toată perioada post-belică, nu mai înseamnă mare lucru. În plus, pe același ton confrontațional, el a mai ținut să avertizeze producătorii germani de automobile, în particular BMW, că dacă vor să vîndă în America trebuie să producă exclusiv în America, altfel li se va impune o taxă vamală de 35 de procente. Dacă tragem linie, Trump pare să-l agreeze pe mult pe Vladimir Putin decît pe aliații săi tradiționali.

 

Suporterii lui Donald Trump se vor grăbi, bineînțeles, să infirme toate aceste temeri considerîndu-le alarmiste și nefondate. Vor spune că una sunt declarațiile președintelui și alta politicile noii administrații și vor face trimitere la alte declarații, precum cele ale lui James Mattis, viitorul șef la Pentagonului, un ferm avocat al NATO și, în general, al sistemului de alianțe din Europa și Asia, elementul fundamental care a asigurat preeminența globală a Statelor Unite în întreaga perioadă post-belică. Însă, după cum atrăgea atenția într-un interviu acordat "Fox News", John Brennan, directorul CIA, aflat la sfîrșit de mandat, ceea ce spune președintele Statelor Unite contează enorm așa că mesajele publice trebuie gestionate cu grijă.

 

În plus, direcțiile strategice ale politicii externe si de securitate americane se trasează la Casa Albă, nu la Pentagon sau la Departamentul de Stat. Or, din acest punct de vedere, mult mai aproape de urechea lui Trump sunt oameni ca Michael Flynn, viitorul consilier pentru securitate națională, un notoriu simpatizant al Moscovei, sau Steve Bannon, care nu pune mare preț pe sistemul de alianțe externe al Americii. În plus, spre deosebire de membrii cabinetului, precum secretarii de la Pentagon, Departamentul de Stat sau cel al Comerțului, echipa de la Casa Albă nu trebuie să treacă printr-un proces de confirmare în Congres.

 

Tonul "neconvențional" adoptat de Donald Trump, care, consideră mulți diplomați europeni, depășește cu mult "limitele decenței", este fără îndoială pe placul suporterilor săi. Și e cît se poate de evident că pentru el aceasta este singura audiență care contează atunci cînd ia deciziile. Însă micile succese de etapă pe care el le anunță zgomotos au toate șansele să aibă, într-un viitor previzibil, un impact strategic global negativ major pentru Statele Unite. Problema e că Trump tinde să supraliciteze capacitatea Americii de a-și impune voința în exterior. Nu mai suntem în situația din perioada care a urmat celui de-al doilea război mondial cînd PIB-ul american era jumătate din cel mondial. A declara simultan război comercial Mexicului, Chinei și mai nou Germaniei, a trata alianțe tradiționale prin prisma unei viziuni înguste din categoria "deal-urilor de afaceri" nu e neapărat o strategie cîștigătoare. La urma urmei, măsurile comerciale punitive anunțate vocal de Trump pot fi adoptate în oglindă și de ceilalți, cu efecte negative majore asupra corporațiilor americane care activează pe piețele internaționale. Am avut deja o reacție în acest sens. Juergen Hardt, responsabil pentru relațiile transatlantice în guvernul de la Berlin, i-a atras atenția lui Trump că firmele auto germane au unități de producție importante în Statele Unite, unități care livrează autoturisme nu doar în America ci și pe piața mondială. De pildă BMW a făcut investiții majore în fabrici auto din Carolina de Nord si Carolina de Sud. "Locurile de muncă de aici ar putea fi în pericol dacă Trump pune în mișcare o spirală protecționistă".

 

În plus, chiar dacă politicile concrete adoptate la Washington vor fi, prin forța lucrurilor, mai nuanțate declarațiile sale deja amplifică masiv curentele anti-americane din Europa, accentuînd falia transatlantică. Francois Fillon, foarte probabil viitorul președinte al Franței, a declarat recent că Europa trebuie să demareze discuții cu Moscova privind un viitor aranjament de securitate pe continent fără participarea Americii. Pînă și aliații cei mai apropiați ai Americii din așa numita "anglosferă" sunt preocupați și caută strategii alternative. Astfel, dacă Statele Unite abandonează TPP, acordul de comerț din zona Pacificului, atît Noua Zeelandă cît și Australia, se declară gata să se alăture inițiativei alternative promovate de China. Alăturîndu-se astfel unui grup masiv de țări din America de Sud care și-au anunțat deja interesul pentru acest demers. Iar Bloomberg relatează, citând oficiali din guvernul britanic, că apropierea potențială dintre Trump și Putin ridică semne de întrebare cu privire la siguranța schimbului tradițional de informații între cele două țări. "Nu am mai avut niciodată de la sfîrșitul Războiului Rece o situație în care un președinte american să adopte o poziție atît de favorabilă în raport cu Rusia în direct contrast cu aliații majori ai Americii din Europa", remarcă Malcom Chalmers, director adjunct la RUSI din Londra.

 

Oricum, în timp ce Donald Trump anunță dorința Americii de a pune în discuție sistemul său de alianțe post-belice și de a renunța la cam toate acordurile comerciale internaționale, la Davos Xi Jingping va fi primul șef de stat chinez care se va adresa Forumului Economic Mondial. Pe fondul intenției administrației Trump de retragere a Statelor Unite de pe scena globală prezența lui Xi Jingping la Davos indică dorința Beijingul-ui de a-și pune treptat, dar decisiv amprenta asupra economiei și ordinii internaționale după decenii de dominație politică, economică și militară a Statelor Unite. Și chiar dacă există încă destule semne de întrebare în privința capacității Chinei de a înlocui cu succes Washingtonul pe scena globală s-ar putea ca peste un timp să constatăm că momentul Trump 2017 va marca simbolic debutul lumii post-americane.

Comentarii 7

profesoru - 01-21-2017

Ce spui tu în privinţa Chinei e valabil ACUM. Dar trebuie să gândeşti în perspectivă. În câţiva ani va fi altfel. China tocmai face tranziţia de la economia bazată pe export la cea bazată pe consum intern. Nu va mai avea atât de multă nevoie de pieţe. Bugetul pentru apărare, înzestrarea armatei, cresc constant. China nu va mai accepta mult timp secesiunea Taiwanului şi va încerca să-l reintegreze prin forţă. Mai e şi problema insulelor pe care China le construieşte în Marea Chinei de Sud, ca platforme pentru avioane şi rachete. De-aia America are nevoie de relaţii bune cu Rusia, în perspectiva confruntării cu China.

Răspunde

CHARLIE - 01-21-2017

Daca n'ar fi piata americana China s'ar freca pe cap cu toate zdrentele pe care le produc. Deja se produc haine in Vietnam, Cambodia, Bagladesh etc mult mai ieftin. Ce interes ar avea China sa aiba milioane de oameni someri. Saracia in China incepe la 30-40 kilometrii de orasele mari. Putin nu face razboiu cu trupe rusesti mai curand sa se lupte sirienii, moldovenii si ucrainenii. Razboiu "by proxy".

Răspunde

Mircea Ordean - 01-19-2017

„În lumea lui Trump, Merkel si Putin intră în aceeași categorie” Dl Trump are voie să posede o lume a lui. Regret teribil că nu-i una servind interesele dlui autor Lăzescu.

Răspunde

alex - 01-19-2017

autorul e manipulat de ticalosii de la washington post, new york times, cnn si alte jurnale de stiri false. nato s-a rupt cand franta germania nu au luptat in irak. desi america fusese atacata la 11 septembrie. adica fiecare tara din nato ajuta america cand vrea ea. deci atunci si america poate sa ajute tarile nato cand vrea ea. de fapt nato nu mai exista. exista doar relatii bilaterale romania-sua, polonia-sua, tarile baltice-sua. deci america poate sa tine 2 divizii prin estul europei, iar din vestul europei poate sa plece, sa ii lase pe parazitii de la paris si berlin sa se apere singuri cu armatele lor invechite si subfinantate. trump e impotriva globalizarii pentru ca vrea sa protejeze muncitorii din zona marilor lacuri, cei care i-au adus victoria in noiembrie. cine nu pricepe asta.... el vrea sa castige pennsylvania, michigan si wisconsin si in 2020 , deci va fi protectionist. si in definitiv china nu permite multor companii occidentale sa intre la ea in tara. china e una dintre cele mai protectioniste tari din lume. flynn simpatizant al moscovei? nu chiar. cartile lui flynn spun ca principala problema pentru america e iranul si ca trebuite oprita influenta moscovei in iran. deci nu e pro-moscova , ci cauta aliati precum roosevelt pe stalin. citeste pe george friedman. geopoliticianul face o analiza lunga in care arata cum china continua sa isi incetineasca cresterea , cum germania e la un maxim al exporturilor si urmeaza caderea (deja anul trecut au avut o incetinire a exporturilor si avand in vedere ca exporturile germaniei constituie jumatate din pib, e vai de germania), iar rusia are surplus bugetar doar in moscova, st petersburg si zonele cu petrol si gaze. restul rusiei e in cadere groaznica, pretul petrolului creste foarte incet. un TPP sustinut de china? orice acord al pacificului fara sua e zero barat. trump considera ca islamul radical e o problema mai mare ca rusii. pentru ca isis a atacat america, rusii inca nu. noua , romanilor , nu ne convine, dar asta ii convine americii. iar cu rusii trebuie sa folosesti principele de machiavelli si arta razboiului de sun tzu , adica subtilitati. om vedea. declinul americii? unde, frate? cand china are probleme de trecere de la o economie cu forta de munca ieftina si mare exportator la o economie cu salarii mari si consum intern! proces pe care america l-a parcurs in secolul 19. sa vedem daca china se mentine unita, sunt sute de milioane de oameni care au scapat de saracie pe coasta, iar in china interioara aproape un miliard de saraci. de frica protestelor , xi jinping aresteaza in masa colegi pe baza acuzatilor de coruptie. dictatura personala, nu de grup, ca pana acum. de ce? de frica dezmembrarii chinei , zonele bogate de coasta nu au chef sa transfere fonduri. declinul americii? cand fabricile s-au mutat in china? da, a fost in declin industrial pana acum. noroc ca are o flota maritima care controleaza toate oceanele lumii si ca aliati pe filipine, taiwan, japonia, vietnam , toate blocand teritorial iesirea chine la oceanul pacific.

Răspunde

Liviu - 01-17-2017

1. America e saracita de globalizare. 2. Nu este corect ca americanii sa plateasca pentru Occident si astia sa-si risipeasca banii pe ajutoare sociale. 3. Productie se poate face oriunde, daca se foloseste tehnologia adecvata. 4. America e cea mai mare piata din lume si mai mare nevoie au nemtii de americani decit invers. 5. Americanii au Opel si Ford in EU. 6. Europenii vor sa produca in Mexic si sa vinda fara restrictii in SUA - nu e corect. 7 Daca Putin poate fi un aliat, e mai pretios decit Merkel, care a uitat cum americanii au sprijinit Berlinul in timpul blocadei instituite de Stalin - sint buni americanii cind mor pentru europeni, dar devin indezirabili cind se mai gindesc si la pielea lor...sa nu uitam, ca in primul razboi mondial, tot americanii au salvat Antanta !

Răspunde

profesoru - 01-17-2017

"remarcile despre NATO au venit ca răspuns la o întrebare legată de temerile țărilor din Europa Centrală și de Est confruntate cu o Rusie tot mai agresivă." - Rusia n-are nici o treabă cu ţările UE-NATO. Dacă ţările NATO din flancul estic se tem de Rusia, asta e problema lor. Doar n-o să-şi structureze America politica în funcţiile de temerile nejustificate ale te miri cui. Dacă se tem, atunci să facă şedinţe de psihoterapie şi poate le trece. Iar Rusia nu e "tot mai agresivă". Acţiunile militare ale Rusiei în Ucraina şi Siria au fost acţiuni de dammage control, de răspuns la tentativele occidentale de a include Ucraina în NATO (decizia luată la summitul de la Bucureşti şi devenită posibilă după revoluţia Maidanului) şi de a-l debarca pe Assad, aliatul Rusiei. Adică pentru ruşi ar fi fost foarte bine ca lucrurile să fi rămas aşa cum erau în 2007, cu Ucraina fără perspective de aderare la NATO , şi cu Assad necontestat în Siria. Dacă lucrurile rămâneau aşa, atunci nu mai era nevoie de intervenţii militare. Dar occidentalii n-au vrut să menţină statu-quo-ul.

Răspunde

profesoru - 01-17-2017

"NATO, organizație pe care președintele ales a numit-o depășită, chiar dacă în de acum tradiționalul său stil incoerent o consideră "foarte importantă pentru mine"." - nu e nici o contradicţie aici. Trump spune că NATO e depăşită, adică trebuie upgradată: concentrarea pe combaterea terorismului, creşterea contribuţiei aliaţilor europeni. UE s-a dovedit incapabilă să încheie tratatul TTIP, aşa că Trump le oferă tratate bilaterale ţărilor care părăsesc UE (Marea Britanie în primul rând). America nu e suficient de puternică pentru a avea concomitent relaţii tensionate şi cu Rusia, şi cu China. Asta ar duce la apropierea între cele două puteri şi la izolarea Americii. Trebuie făcută o alegere, şi Trump acţionează raţional: China e principalul rival al Americii (populaţie, PIB, dinamica economică, ambiţii globale), aşa că e necesară reconcilierea cu Rusia.

Răspunde

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2025 Revista 22