În lumea lui Trump, Merkel si Putin intră în aceeași categorie

S-ar putea ca peste un timp să constatăm că momentul Trump 2017 va marca simbolic debutul lumii post-americane.

Alexandru Lazescu 17.01.2017

De același autor

Cu un an și jumătate în urmă Anthony Gardner, ambasadorul Statelor Unite pe lîngă UE, venea la București pentru a participa la o conferință dedicată TTIP, acordul transatlantic pentru comerț și investiții, organizată de europarlamentarul Sorin Moisa. Deși discuțiile care au avut loc cu acest prilej au abordat în principal chestiuni tehnice precum nivelul tarifelor sau armonizarea standardelor într-o discuție informală cu mass media ambasadorul Gardner a ținut să scoată în evidență dimensiunea geopolitică a acordului care trebuia să consolideze unitatea Occidentului într-o lume în care, pe de o parte, Rusia anexase Crimeea încălcînd ostentativ toate regulile internaționale de conduită și status quo-ul agreat în Europa după 1990 în timp ce China, pe de altă parte, încerca și ea să-și impună dominația asupra Mării Chinei de Sud.

 

Iată însă că, astăzi, toate aceste discuții despre TTIP, despre unitatea Occidentului, par dintr-o altă lume. Nici măcar continuitatea UE, în formula actuală, nu mai este asigurată în noul context, mai ales după Brexit și alegerea lui Donald Trump în America. La sfîrșitul mandatului său de la Bruxelles, același Anthony Gardner avertiza că este o adevărată nebunie ca Statele Unite să abandoneze politica din ultimii 50 de ani de sprijin explicit pentru proiectul de integrare europeană. Apelul venea ca răspuns față de semnalele primite dinspre echipa noii administrații de la Washington care nu doar că se așteaptă ca UE să se dezmembreze în viitorul apropiat, chiar în 2017, ci chiar aplaudă ideea. "Am fost șocat să constat că prima întrebare legată de UE venită din partea noii administrații era: care va fi următoarea țară care va părăsi Uniunea după Marea Britanie", declara Gardner în cursul conferinței de presă organizată la sfîrșitul mandatului său, exprimîndu-și speranța că nu doar vocea lui Nigel Farage va fi cea ascultată la Washington de acum încolo.

 

Ei bine, nu a durat prea mult și Donald Trump i-a confirmat personal, într-un interviu acordat cotidianelor The Times, de la Londra, și Bild, din Germania, cele mai pesimiste așteptări. Și nu doar față de viitorul UE, ci chiar față de relația transatlantică în ansamblu, inclusiv față de NATO, organizație pe care președintele ales a numit-o depășită, chiar dacă în de acum tradiționalul său stil incoerent o consideră "foarte importantă pentru mine". Și e interesant de spus că remarcile despre NATO au venit ca răspuns la o întrebare legată de temerile țărilor din Europa Centrală și de Est confruntate cu o Rusie tot mai agresivă. În viziunea lui Trump, UE nu este nimic altceva decît o structură controlată de Germania cu scopul de a concura cu America în sfera comerțului internațional. În mod semnificativ noul președinte a pus explicit semnul egal între Angela Merkel și Vladimir Putin, semn că pentru el alianța transatlantică, comunitatea de valori care care a fost liantul lumii occidentale în toată perioada post-belică, nu mai înseamnă mare lucru. În plus, pe același ton confrontațional, el a mai ținut să avertizeze producătorii germani de automobile, în particular BMW, că dacă vor să vîndă în America trebuie să producă exclusiv în America, altfel li se va impune o taxă vamală de 35 de procente. Dacă tragem linie, Trump pare să-l agreeze pe mult pe Vladimir Putin decît pe aliații săi tradiționali.

 

Suporterii lui Donald Trump se vor grăbi, bineînțeles, să infirme toate aceste temeri considerîndu-le alarmiste și nefondate. Vor spune că una sunt declarațiile președintelui și alta politicile noii administrații și vor face trimitere la alte declarații, precum cele ale lui James Mattis, viitorul șef la Pentagonului, un ferm avocat al NATO și, în general, al sistemului de alianțe din Europa și Asia, elementul fundamental care a asigurat preeminența globală a Statelor Unite în întreaga perioadă post-belică. Însă, după cum atrăgea atenția într-un interviu acordat "Fox News", John Brennan, directorul CIA, aflat la sfîrșit de mandat, ceea ce spune președintele Statelor Unite contează enorm așa că mesajele publice trebuie gestionate cu grijă.

 

În plus, direcțiile strategice ale politicii externe si de securitate americane se trasează la Casa Albă, nu la Pentagon sau la Departamentul de Stat. Or, din acest punct de vedere, mult mai aproape de urechea lui Trump sunt oameni ca Michael Flynn, viitorul consilier pentru securitate națională, un notoriu simpatizant al Moscovei, sau Steve Bannon, care nu pune mare preț pe sistemul de alianțe externe al Americii. În plus, spre deosebire de membrii cabinetului, precum secretarii de la Pentagon, Departamentul de Stat sau cel al Comerțului, echipa de la Casa Albă nu trebuie să treacă printr-un proces de confirmare în Congres.

 

Tonul "neconvențional" adoptat de Donald Trump, care, consideră mulți diplomați europeni, depășește cu mult "limitele decenței", este fără îndoială pe placul suporterilor săi. Și e cît se poate de evident că pentru el aceasta este singura audiență care contează atunci cînd ia deciziile. Însă micile succese de etapă pe care el le anunță zgomotos au toate șansele să aibă, într-un viitor previzibil, un impact strategic global negativ major pentru Statele Unite. Problema e că Trump tinde să supraliciteze capacitatea Americii de a-și impune voința în exterior. Nu mai suntem în situația din perioada care a urmat celui de-al doilea război mondial cînd PIB-ul american era jumătate din cel mondial. A declara simultan război comercial Mexicului, Chinei și mai nou Germaniei, a trata alianțe tradiționale prin prisma unei viziuni înguste din categoria "deal-urilor de afaceri" nu e neapărat o strategie cîștigătoare. La urma urmei, măsurile comerciale punitive anunțate vocal de Trump pot fi adoptate în oglindă și de ceilalți, cu efecte negative majore asupra corporațiilor americane care activează pe piețele internaționale. Am avut deja o reacție în acest sens. Juergen Hardt, responsabil pentru relațiile transatlantice în guvernul de la Berlin, i-a atras atenția lui Trump că firmele auto germane au unități de producție importante în Statele Unite, unități care livrează autoturisme nu doar în America ci și pe piața mondială. De pildă BMW a făcut investiții majore în fabrici auto din Carolina de Nord si Carolina de Sud. "Locurile de muncă de aici ar putea fi în pericol dacă Trump pune în mișcare o spirală protecționistă".

 

În plus, chiar dacă politicile concrete adoptate la Washington vor fi, prin forța lucrurilor, mai nuanțate declarațiile sale deja amplifică masiv curentele anti-americane din Europa, accentuînd falia transatlantică. Francois Fillon, foarte probabil viitorul președinte al Franței, a declarat recent că Europa trebuie să demareze discuții cu Moscova privind un viitor aranjament de securitate pe continent fără participarea Americii. Pînă și aliații cei mai apropiați ai Americii din așa numita "anglosferă" sunt preocupați și caută strategii alternative. Astfel, dacă Statele Unite abandonează TPP, acordul de comerț din zona Pacificului, atît Noua Zeelandă cît și Australia, se declară gata să se alăture inițiativei alternative promovate de China. Alăturîndu-se astfel unui grup masiv de țări din America de Sud care și-au anunțat deja interesul pentru acest demers. Iar Bloomberg relatează, citând oficiali din guvernul britanic, că apropierea potențială dintre Trump și Putin ridică semne de întrebare cu privire la siguranța schimbului tradițional de informații între cele două țări. "Nu am mai avut niciodată de la sfîrșitul Războiului Rece o situație în care un președinte american să adopte o poziție atît de favorabilă în raport cu Rusia în direct contrast cu aliații majori ai Americii din Europa", remarcă Malcom Chalmers, director adjunct la RUSI din Londra.

 

Oricum, în timp ce Donald Trump anunță dorința Americii de a pune în discuție sistemul său de alianțe post-belice și de a renunța la cam toate acordurile comerciale internaționale, la Davos Xi Jingping va fi primul șef de stat chinez care se va adresa Forumului Economic Mondial. Pe fondul intenției administrației Trump de retragere a Statelor Unite de pe scena globală prezența lui Xi Jingping la Davos indică dorința Beijingul-ui de a-și pune treptat, dar decisiv amprenta asupra economiei și ordinii internaționale după decenii de dominație politică, economică și militară a Statelor Unite. Și chiar dacă există încă destule semne de întrebare în privința capacității Chinei de a înlocui cu succes Washingtonul pe scena globală s-ar putea ca peste un timp să constatăm că momentul Trump 2017 va marca simbolic debutul lumii post-americane.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22