Comasații

Prin alegerea unui independent drept candidat comun, PSD și PNL par să se fi resemnat că mai bine  pierd împreună Bucureștiul decât să-l piardă separat. O renunțare care ar putea avea costuri ridicate.

Andreea Pora 19.03.2024

De același autor

Socotelile înțelepților din PSD, PNL și Cotroceni nu se prea potrivesc cu realitatea din teren. Sondajele de opinie arată că listele comune duc la o pierdere de vreo 10% față de ceea ce ar fi obținut candidând separat. Pentru PNL e clar că doar așa putea să-și camufleze scorul prost, să salveze scaunul lui Ciucă și să-i facă pârtie lui Iohannis spre șefia NATO. Dar nu e clar de ce a acceptat Ciolacu pierderea. Probabil că speră să aibă susținerea PNL și să ajungă candidatul comun la prezidențiale. Până atunci, multe se pot însă întâmpla. Cum ar fi ca alianța să se destrame după europarlamentare & locale.

De tot hazul e cum coaliția, care vrea să se înșurubeze la putere încă patru ani cel puțin, ne repetă zi-lumină că este performanța întruchipată, singura capabilă să asigure stabilitatea și buna guvernare, aleargă cu limba scoasă după independenți și profesioniști, semn că e mare suferință la capitolul acesta în propriile partide.

A găsit-o pe Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene la București, aflată încă într-un grav conflict de interese (a intrat în concediu de odihnă în loc să-și dea demisia, așa cum s-ar fi cuvenit), care deschide lista la europarlamentare. Poate așa se explică și toleranța Comisiei față de derapajele actualei puteri. Doamna Chiriac, o ilustră necunoscută publicului larg, nu este vreo locomotivă, ba din contră, ea s-a atașat de trenul comasaților care o tractează spre Bruxelles. Pe de altă parte, serviciul pe care șefa Reprezentanței Comisiei Europene l-a făcut alianței e neprețuit: negocierile dintre PSD și PNL pentru primul loc pe listă s-ar fi lăsat cu certuri  interminabile.

Ca dovadă, situația de la Capitală. Cele două partide au discutat peste o lună despre candidatul comun, fără să ajungă la o înțelegere, și în cele din urmă au apelat tot la formula unui independent. Doar că toate sondajele de opinie arată că niciun independent, indiferent cum îl cheamă și din ce joben e extras, nu are șanse în fața lui Nicușor Dan sau a lui Popescu Piedone. Probabil că vreun papagal de consultant le-a spus liderilor coaliției că pot repeta figura cu Sorin Oprescu, independentul vopsit care a câștigat Primăria Generală. Doar că Oprescu a fost înainte senator PSD și vedetă media.

Dar cum de au ajuns comasații să apeleze tot la un independent? Simplu. Nu au oameni necompromiși, capabili, carismatici și cu viziune pentru București. Tot ceea ce au putut pune pe masă PSD și PNL sunt Gabriela Firea și Sebastian Burduja, care au anvergura unor administratori de scară de bloc. Așa se face că, de fapt, singurul care pare emanat direct din măruntaiele coaliției și s-ar potrivi profilului candidatului comun este Popescu Piedone - șmecheraș, hoțoman fără scrupule, om din popor, reprezentantul sistemului clientelar și securistic cu tot ce are el mai sinistru. Dacă ar fi convinse că îl pot controla, PSD și PNL l-ar pune și mâine pe Piedone candidat comun. Chestia e că individul și-a luat-o în cap și ar putea să nu mai răspundă la pârghiile obișnuite de constrângere și manipulare.

Prin alegerea unui independent drept candidat comun, PSD și PNL par să se fi resemnat că mai bine pierd împreună Primăria Capitalei decât s-o piardă separat. O renunțare care ar putea avea costuri ridicate, pentru că Bucureștiul (ca și europarlamentarele) este un bun barometru pentru celelalte rânduri de alegeri care vor urma și pentru starea de spirit a populației.

Dincolo însă de manevrele comasaților, îngrijorător este ceea ce se întâmplă pe frontul opoziției democrate, în Dreapta Unită. Biroul Electoral Central a dat curs unei plângeri a reprezentantului PSD și Alianța Dreapta Unită nu s-a putut înregistra pentru a participa în alegeri sub această titulatură. PMP are un litigiu nerezolvat în justiție de vreo doi ani: în scripte președintele partidului e Cristian Diaconescu, de facto este Eugen Tomac, cel care a și semnat protocolul de constituire a Alianței. Nu este clar dacă recursul la Curtea Supremă va aduce câștig de cauză PMP.

Fără discuție, contestația venită din partea PSD nu este întâmplătoare, dar era previzibil că se va întâmpla așa, din moment ce Dreapta Unită reprezintă, de fapt, principalul adversar al coaliției PSD-PNL, și nu AUR & SOS, după cum tot clamează. Se vede astfel clar că extremismul este doar un alibi pentru listele comune ale actualei puteri.

Dar tocmai de aceea este surprinzător că Alianța Dreapta Unită nu a acționat din timp pentru a preveni un astfel de deznodământ. Cred că Eugen Tomac, sau chiar alt lider al Alianței- Cătălin Drulă, Ludovic Orban, de pildă-, putea negocia cu Cristian Diaconescu pentru a-l determina să accepte să se retragă oficial (cu semnătură cu tot) din funcție. I se putea oferi ceva în schimb, un loc pe listele europarlamentare, de exemplu. Diaconescu este, la urma urmei, un oportunist, a dovedit-o de mai multe ori și când era în PSD, și când a ajuns la PMP. Faptul că liderii celor trei partide au lăsat situația să treneze denotă incapacitate politică și de negociere. Denotă și o autosuficiență de rău augur. Cert este că nu crește în sondaje, deși în mod normal electoratul dezamăgit de compromisurile pe care le-au făcut liberalii spre ea ar trebui să se îndrepte, căci nu are alternativă. N-o face. Oare de ce? //

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22