De același autor
Sigur, partea plină a paharului este că și-a înjumătățit numărul de șefi de consilii județene, că are doar 14 primari în orașele-reședință de județ, majoritatea în Oltenia, dar niciunul în orașele cu adevărat mari și importante, căci una e să câștigi la Alexandria, Galați sau Târgoviște și alta la Timișoara, București, Brașov și Iași. În schimb, PSD și-a păstrat dominația în rural, ca dovadă are cu 200 de primari mai mult decât PNL, iar prezența la vot aici a fost semnificativ mai bună (+600.000) decât în mediul urban. Cifrele seci ar trebui să fie un real motiv de îngrijorare pentru PNL și USR PLUS, pentru că ele arată că PSD nu e nici pe departe în moarte clinică, cum s-a tot clamat, ba chiar se simte destul de bine după înfrângerea de la europarlamentare, reușind să crească cu aproape 9 procente. Bătălia pentru parlamentare, căci deja s-a intrat în logica lor, se anunță deci a fi una crâncenă. Și decisivă.
Strategia PSD este destul de transparentă și puțin probabil să se schimbe pe parcurs, unele apucături fiind în ADN-ul partidului. Pesediștii se vor victimiza până la greață, încercând să transforme acuzele de fraudă de la București în capital electoral, pe principiul „noi am câștigat, dar ne-au furat nenorociții ăia”. Frauda va deveni temă de campanie, după modelul Dragnea din 2016. Scopul? Consolidarea și mobilizarea propriului electorat și a activului de partid, dar și scăderea prezenței la vot (care întotdeauna avantajează PSD) prin inducerea dubiului în corectitudinea alegerilor. În al doilea rând, PSD se va folosi din plin de pandemie, care va fi cu certitudine în ascensiune, și de toate teoriile conspiraționiste care bântuie. Va fi însă doar una din liniile de atac, celelalte – „incompetența guvernului” în materie sanitară și de redresare economică și refuzul de a mări pensiile cu 40% – vor câștiga în amploare și agresivitate. În al treilea rând, volumul scandalurilor și acuzelor de tot felul va crește progresiv, pentru că adversarul trebuie diabolizat și murdărit cu zoaie de sus până jos, semn că liderii PSD și consultanții lor nu învață din eșecul strategiei de la București cu Nicușor Dan. Nu învață, pentru că năravul este vechi, n-are lecuire și PSD pur și simplu nu știe să facă alt gen de campanie.
Pe termen scurt însă, cel mai important demers este cel al amânării alegerilor parlamentare până pe 15 martie. Proiectul de lege depus de Adrian Dohotaru, fostul userist ajuns la remorca PSD, are șanse mari să treacă de parlament, iar constituțional vorbind nu pare să aibă probleme. Există, desigur, o presiune a timpului pentru PSD, pentru că se intră în calendarul electoral stabilit de hotărârea guvernului, în care până pe 27 octombrie, teoretic, trebuia făcute listele electorale. Interesul PSD e clar: trebuie să câștige timp în speranța că PNL va ieși erodat din iarnă și din pandemie. E o strategie care se pune la punct acum în laboratoarele PSD.
Care este însă lecția pe care trebuie să o învețe în special PNL, dar și USR PLUS, după aceste alegeri? 1. Electoratul lor, mai educat, înstărit și occidentalizat, vrea oameni de altă factură, s-a săturat de dinozauri politici gen Robu și Scripcaru. La parlamentare e de preferat, mă refer la PNL, să aibă liste care să corespundă acestei schimbări de paradigmă, în loc să pitească pe ele tot felul de ipochimene cu bube-n cap sau a căror principală abilitate e tragerea sforilor. 2. Să nu se certe, atace reciproc și să dea convingerea electoratului că pot guverna împreună și nu pe modelul CDR sau Alianța DA.
3. Trebuie să pună piciorul în prag la Autoritatea Electorală Permanentă în ce privește organizarea alegerilor, în special pe comunicare și instruirea președinților secțiilor de vot, așa încât să existe un purtător de cuvânt, conferințe de presă (ca în alți ani), rezultatele finale să fie date în timp rezonabil (o săptămână de la alegeri nu este un timp rezonabil) și să schimbe legea ca să nu mai poată ajunge șefi de secții oameni cu 8 clase primare. 4. Să-și găsească, ambele partide, mesaje clare de campanie, să enunțe priorități de guvernare, fezabile și nu fanteziste. 5. Guvernul a ajuns să fie înjurat pe banii lui, după ce a îngrășat cu bani televiziunile pesediste. Prezența liderilor partidelor, îl am în vedere în primul rând pe Barna, la Antena 3 nu a ajutat deloc, ba din contra.
Una peste alta, schimbarea în administrația locală se lasă așteptată, depesedizarea României nu s-a produs pe măsura așteptărilor și a catastrofei de guvernare reprezentată de acest partid. Harta e încă destul de roșie. Cea mai mare provocare în perioada de campanie care urmează mi se pare a fi aceea de a convinge oamenii din mediul urban să iasă la vot. Prezența la locale a fost cea mai mică din toate timpurile, iar în județele tradițional „de dreapta”, semnificativ sub media pe țară. În zonele și orașele cucerite acum de PNL și USR PLUS, miza primarilor ar trebui să fie prezența crescută la parlamentare. În oglindă, cel mai mare risc de campanie va fi acela al disensiunilor, loviturilor sub centură, dintre PNL și USR PLUS, pentru că votul va fi unul eminamente politic.
Bănuiesc că un lucru e clar pentru tot electoratul anti-PSD: parlamentarele sunt cele care mențin sau schimbă linia pe care se află România. Fără o majoritate clară a celor două partide, care să nu depindă de micile sau marile șantaje făcute de PMP sau UDMR, această schimbare nu se va produce. //
