Şansele lui Iohannis. Dreapta culege ce-a semănat

Dacă Băsescu nu va ieși să dea un mesaj clar pro-Iohannis, va fi direct responsabil de alegerea lui Ponta. Nimeni și nimic nu-l va mai putea spăla de acuza de blat.

Optimiștii pot spune că se putea și mai rău, pesimiștii că vine apocalipsa pontistă și asta e. Lăsând la o parte utopiile și entuziasmele de conjunctură, adevărul e că scorurile erau pre­vi­zi­bile. La halul în care arată dreapta, la vărsarea de sân­ge din ultimul an - cu apo­geu în campania electorală -, la atacurile veninoase și iraționale împotriva lui Io­hannis, totul cuplat cu re­vărsarea de pomeni, ne­sim­țire, agresivitate și sacii cu milioane de euro azvârliți în joc de PSD, cu greu s-ar fi putut în­tâm­pla altceva. Iohannis a făcut ce a putut, a fost, inclusiv el, în cotele de așteptare. Prea multe în plus nici nu poți să-i ceri pentru turul doi. Nu e genul care să poată ieși din propriul tipar. Singura dezmăgire reală este scorul obținut de Macovei, se demonstrează încă o dată ceea ce mulți știam și intuiam - anticorupția nu in­te­re­sează decât o minoritate, mereu aceeași. Nici măcar în condițiile în care ultimele an­­chete ale procurorilor au arătat vier­mu­iala hulpavă a hoților aspirându-ne fir­fi­ricii din portofel, nu s-a schimbat nimic. Ma­sele somnolează cu mațele ghiorțăind și ochii ațintiți invidios la buget, conturi și off-shore-uri. Cele 4,5 procente ale lui Macovei au mai arătat și că, fără structuri de partid, organizare și bani, doar cu en­tu­ziasm, onestiate, bun-simt și Facebook, șan­sele de a te impune în politica ro­mâ­nească sunt mici. Reversul medaliei, forța de sens opus care o anulează pe prima, es­te eșecul, previzibil și el, al Elenei Udrea. Ia­tă că nici cu bani, structuri, tupeu și sus­ținerea unuia dintre cei mai puternici po­li­ticieni - Băsescu - nu reușești să faci ni­mic atunci când ești percepută drept o par­venită și o coruptă.

Dreapta hăcuită de greșelile fatale ale ultimilor doi ani nu putea obține mai mult decât a obținut. Văicărelile sunt inutile și penibile. Ce-i de făcut? Cum poate scoate Iohannis încă 20%? Pare im­posibil. Calculul arit­me­tic arată că voturile lui Ma­covei și Udrea însumează 9,46%, ceea ce l-ar ridica pe Iohannis la 40%. Electoratul de dreapta continuă deci să fie egal cu cel de stânga, ca mai întotdeauna. (Acum vedem cât de importantă era unificarea, măcar și la ni­vel psihologic și de mesaj.) Nu e însă deloc sigur că votanții lui Macovei sau Udrea vor accepta să pună ștampila pe Iohannis, cel care le-a fost încondeiat în fel și chip. Am votat-o pe Macovei în primul tur, am susținut-o mereu pentru tot ceea ce a făcut în justiție, dar spun clar: are obli­ga­ția nu doar să-și îndemne votanții spre Io­hannis, ci să-i convingă s-o facă. Nu fara a-i pune lui Iohannis conditii. (Am scris despre asta Macovei, un vot util vs. Udrea si un Basescu de nerecunoscut) Spun as­ta pentru că este o parte radicală în elec­toratul lui Macovei - totul sau nimic - că­reia trebuie să i se aducă argumente. Doar Macovei poate face asta, tocmai pentru că e vorba de oameni informați, inteligenți, dar exaltați. Fiecare vot irosit va fi pus în traista lui Ponta. Să lăsăm ipocriziile, pen­tru că așa este. Iohannis nu e poate pre­șe­dintele ideal, personal am destule îndoieli în ce-l privește, dar nu suportă com­pa­rație cu Ponta. Cred că, raportat la vre­mu­rile încurcate pe care le trăim, inclusiv pe plan extern, Ponta poate face cel puțin la fel de mult rău ca Iliescu în anii ’90. Dacă nu chiar mai mult.

O scot din ecuație pe Udrea, ea nu ar tre­bui să mai conteze decât prin tăcere, deși sunt convinsă că va negocia la sânge. A și început, de altfel, s-o facă. Vorbesc despre Băsescu. Este unul dintre autorii morali, și nu numai, ai situației. Alături de prie­tenul său Antonescu. Să nu uităm: unul a creat USL împreună cu Ponta, altul a rupt PD și a divizat dreapta într-un moment-cheie. Dacă Băsescu nu va ieși să dea un me­saj clar pro-Iohannis - nu mă in­te­re­sează cum îl va împacheta după seria de rafale de mitralieră cu care a încercat să-l doboare în raidul de susținere a protejatei, doar e specialist în reevaluări -, va fi di­rect responsabil de alegerea lui Ponta. Ni­meni și nimic nu-l va mai putea spăla de acuza de blat. Este minimum care se poate fa­ce pentru a-i asigura lui Iohannis cele 10 procente care îl despart de Ponta. Cred că electoratul știe și singur ce are de fă­cut, dar pentru cei care - rezultat al cam­paniei - au ezitări, este nevoie de mesaje fără echivoc.

De aici încolo, responsabilitatea revine lui Iohannis și partidelor care îl susțin. Restul de 10 procente care îl despart pe Iohannis de 50% țin de două lucruri: capacitatea ACL de a recapacita trădătorii din rândul liberalilor și de a atrage la vot nehotărâții. Situația nu e chiar așa de dramatică pre­cum pare, multe vor juca în acest interval împotriva lui Ponta. În primul rând, con­știentizarea tot mai acută a pericolului de­rivat din faptul că PSD va avea puterea ab­solută. Poate fi principalul atu al lui Io­hannis. Va mai conta și ceea ce s-a în­tâmplat în diaspora. Bătaia de joc a pro­dus o imensă iritare nu doar în străi­nă­ta­te, ci și în țară. Nu este exclusă nici o ac­ti­vare a studențimii din marile centre uni­ver­sitare, deja se protestează în câteva orașe.

Admit că șansele nu sunt foarte mari, Pon­ta are la dispoziție procentele lui Tă­ri­cea­nu, Diaconescu, Vadim și, deloc exclus, o parte a maghiarimii. Dar, cu toate acestea, jocurile nu sunt făcute. Știe și PSD asta, de aici și mutrele lungi, disperarea de a po­toli diaspora și a încheia cât mai repede acorduri clare cu Tăriceanu și UDMR. Știe și că mobilizarea dreptei pe fondul ex­ce­selor făcute, a aroganței și prea marii si­gu­ranțe a mai dus și altădată PSD la pier­za­nie. Ponta este detestat de mulți, ignorat de mult mai mulți, iubit de prea puțini. Nu are de partea lui, spre deosebire de Iliescu, singurul președinte de stânga în 25 de ani, decât o extraordinară mașinărie de partid. Atât. //

CITIȚI ȘI

• Macovei, un vot util vs. Udrea si un Basescu de nerecunoscut
• Ultima șansă a dreptei: abandonaţi coaliţia anti-Iohannis!