Udrea îngroapă moştenirea Băsescu

„Sursă alternativă de informații“, cum se autoproclamă, Udrea „cea onestă“ a jucat un rol nefast, bătând un cui în coșciugul politic al lui Traian Băsescu și al reformelor pe care acesta le-a susținut.

Zbătându-se furioasă și vindicativă să sca­pe de sub tăvălugul penal care o târăște spre pușcărie, Elena Udrea confirmă tot ceea ce s-a scris și s-a spus despre ea în ultimii ani. Împarte po­diu­mul mizeriei și toxicității cu Dan Voiculescu. Uti­li­zea­ză ace­eași tocită strategie a victimizării. „Moș­­te­ni­toa­rea proiectului Băsescu“ vrea să facă pârjol în jurul ei. Aruncă la coșul de gu­noi DNA și SRI, acuzându-le că fac poliție politică și do­sare la comandă, ter­fe­lește oameni fără probe, tâ­răște în mocirlă mandatele președintelui. „Mor cu voi de gât“, transmite Udrea în in­terviul dat HotNews (felicitări, Tăpălagă și Pan­tazi!). Și-a finisat (incon­știent, pro­babil, mânată de disperare, frustrare și un ego supradimensionat) un au­toportret si­nistru. Este prototipul de politician de ca­re țara asta trebuie să scape cu orice preț. Imaginea pe care o proiectează nu e nouă: mafiile politice și de afaceri își împart hălci din stat, dar, spune urmărita penal – și aici explodează bomba –, SRI și DNA ar fi mână în mână cu acestea și sunt pu­trede la vârf. În tușele groase specifice ro­lului, imaginea de ansamblu e terifiantă chiar și prin simplul fapt că un astfel de personaj a ajuns într-o poziție atât de pri­vilegiată, fiind cea mai influentă persoană din preajma lui Traian Băsescu. „Sursă al­ternativă de informații“, cum se au­to­pro­clamă, Udrea „cea onestă“ a jucat un rol nefast, bătând un cui în coșciugul politic al lui Traian Băsescu și al re­for­melor pe ca­re acesta le-a susținut. Asta, indiferent cum se termină tărășenia, chiar dacă totul se dovedește un delir și, cu atât mai mult, dacă există și adevăr la mijloc.

Diabolizarea lui Coldea

Acuzele și portretul pe care i-l face ad­junctului SRI, Florian Coldea, ar trebui să dea fiori reci pe șira spinării. Coldea i-ar fi dat jumătate de milion de euro lui Dorin Cocoș pentru Sebastian Ghiță, cunoscut drept prietenul și susținătorul lui Ponta, ca să-l ajute să înființeze RTV, ar mai fi luat un alt sac de bani pentru ca SRI să co­mande sondaje de opinie unui institut sau pentru a scoate din circuit firme de agri­cultură apropiate lui Culiță Tărîță. Ba mai făcea și presiuni asupra Alinei Bica (la vre­mea aceea doar consiliera șefului DIICOT, Codruț Olaru) ca să-l scape pe Ovidiu Ten­der de dosar. Mafie în toată regula! Cine ar putea să-i probeze spusele? Arestații Do­rin și Alin Cocoș, urmăritul penal Pi­nalti și răposatul Culiță Tărîță! Ridicol. Adi­că, adjunctul SRI, instituție în par­te­neriat cu serviciile țărilor NATO, a cărei ac­tivitate este atent monitorizată (ca să nu mai discutăm de aprecierea generală de care se bucură), este un traficant de sa­coșe cu bani și influență scăpat de sub orice control și nimeni nu știe nimic. Pare imposibil. Dar oricât de necredibilă ar fi Udrea, oricât de cusute cu sfoară groasă ar fi acuzele și oricâtă disperare transpare din ele, este obligația DNA și a Parchetului Mi­litar să le ancheteze și să le dea im­portanța cuvenită oricărei delațiuni.

SRI, stăpânul cătușelor, stăpânul puterii

Mult mai interesante însă sunt celelalte mesaje și amenințări transmise de Udrea și care nu pot fi decontextualizate. Udrea susține că Florian Coldea face pur și sim­plu poliție politică, folosește informații din interceptări și dosare pentru a șantaja par­lamentari și afaceriști, că s-a implicat în campanie de partea lui Iohannis ca s-o scoată pe ea din joc, că es­te Stăpânul Inelelor, cel ca­re „are cătușele și con­du­ce România“. O forță „ocul^­tă“ care vrea „con­trolul to­tal asupra țării“ și care, du­pă „regretabila“ ple­care a lui Maior (extras chi­rur­gical din toată po­ves­tea), are puterea să schimbe majoritatea par­la­mentară în favoarea PNL și a lui Io­hannis. Așa s-a întâmplat și pe vremea lui Bă­ses­cu, admite dezinvoltă Udrea. O sin­gură re­marcă: poliția politică era OK atunci și acum nu-i? Ori frica i-a luat mințile, ori chiar vrea să-l îngroape pe Băsescu. În de­cla­rația dată după ce a aflat că DNA a ce­rut parlamentului aviz pentru urmărirea sa penală în Dosarul Gala Bute, doamna a avertizat că nu se va opri și va „detona“ sistemul. Să vedem cum, că fără probe e cam greu.

După Coldea, următoarea țintă este Laura Co­druța Kövesi. Ideea numirii ei i-a apar­ținut lui Coldea, care a insistat să revină de la Bruxelles, iar cei doi au o „co­la­bo­ra­re foarte strânsă“, spune insinuant Udrea, supărată că procurorul șef al DNA nu-i este recunoscătoare că ea l-a „con­vins“ pe Ponta s-o accepte. Nu are rost să repetăm că toate marile dosare de co­rup­ție din ultimii ani, inclusiv cele în care e anchetată ea, s-au făcut datorită acestui binom SRI-DNA. Udrea susține că întreaga activitate a celor două instituții nu este decât o imensă cacealma și lupta an­ti­co­rup­ție – praf în ochi. Creditează astfel exact punctul de vedere susținut de USL/PSD și de Antenele voiculesciene, care, vedem, triumfă în zilele acestea.

Familia Cocoș, la braț cu serviciile

Cu egoul gata să plesnească pe la cusături, Udrea declară că era o „sursă alternativă de informații“ pentru președinte, care era „cel mai dezinformat om, pentru că primește informații pe căi simple“ și că din cauza asta a devenit „neplăcută pen­tru servicii“. Te ia cu răcoare. Cum și când a căpătat atâta forță? Tot cu ajutorul președintelui, care a introdus familia Co­coș în diverse anturaje „selecte“, inclusiv în cel al serviciilor. Așa a ajuns doamna să aibă multe întâlniri „neoficiale“ cu șefii serviciilor „la sărbători gen Paște, Cră­ciun, la aniversări, fie la vilele de pro­to­col ale Serviciului, fie la munte...“. Iar so­țul, Dorin Cocoș, „mergea sâmbăta, du­mi­nica la SRI“, unde vorbea de „niște lucruri care țin de bărbați, de business“. Departe de a fi Albă ca Zăpada, e limpede că SRI a cultivat-o mult timp pe favorita prezidențială și pe al ei soț, tolerând tot soiul de afaceri, mai mult sau mai puțin legale, închizând ochii la aranjamente, tra­fic de influență și câte și mai câte. De ce și care a fost rolul lui Băsescu aici probabil nu vom afla. Dar SRI și Coldea ar trebui luați la întrebări.

„Sursa alternativă“ a depășit limita?

Dar cum de a ajuns Coldea (se înțelege în subsidiar că și Kövesi) s-o „urască“ pe Udrea? Cred că, de la un punct încolo, lu­crurile au luat-o razna și idilica relație Udrea-Cocoș-Băsescu-SRI a intrat în impas. Cocoș șpăguia cu milioanele, Udrea îi deschidea ușile și își lua prea în serios rolul de „sursă alternativă“, se credea atot­puternică și intangibilă, sfida pe față. Președintele a dat semne, cam de prin 2013 - perioadă ce coincide cu deschiderea anchetelor în care familia Cocoș și apro­pia­ții sunt acum urmăriți penal sau arestați -, fie că își pierduse uzul rațiunii, fie că era, la rândul său, captiv în această plasă. Gesturile sale politice - spargerea PD, în­ființarea PMP, partid-poșetă pentru uzul doamnei, susținerea la europarlamentare, propulsarea la prezidențiale cu tot circul mediatic care a urmat - sunt lucrurile la ve­dere care au șocat. Despre altele doar s-au auzit frânturi de informații: că ajunsese sub controlul Elenei Udrea, prins într-un pă­ienjeniș din care nici serviciile nu au reușit să-l extragă. Punând lucrurile cap la cap, cred că, de la un punct încolo, SRI, singur sau ajutat, a ajuns la concluzia că Udrea reprezenta o vulnerabilitate majoră și a încercat să o îndepărteze din preajma președintelui. Lucrurile depășiseră un anumit prag.

Bica, Parisul și războiul cu serviciile

Tot în 2013, „prietena“ Alina Bica ajunge șefă la DIICOT. Chiar Udrea spune că aceas­ta a fost pusă sub ascultare, cu man­dat de la judecător, „imediat ce a fost nu­mită șef DIICOT sau puțin înainte“ și i s-a plâns că „nu primea niciun fel de in­for­mări de la SRI“, deși avea această calitate. Știa Udrea de mandate și nu știa Băsescu? Greu de crezut. Chestia e că din acel mo­ment pe interceptări și filaje nu e exclus să fi „picat“ și Elena Udrea. Mult mai grav e însă că sub influența „sursei alter­na­tive“, în pofida avertismentelor venite din presă (și probabil de la servicii), pre­șe­din­tele, în deplin acord cu Ponta (Bica îi ser­vea transpartinic pe corupți), tot a numit-o în funcție. Episodul Paris a fost punctul culminant. Ieșirea furioasă a lui Traian Băsescu din campanie a arătat clar că răz­boiul cu serviciile era în plină desfășurare, doar că președintele pierduse hățurile. Acum înțelegem și de ce.

Toxicitatea Elenei Udrea se vede și din in­ter­vențiile pe lângă președinte în diferite „cazuri“ de corupție pe care le povestește au­tolaudativ. Unele le află chiar de la Ali­na Bica, șefa DIICOT divulga din dosare (vezi cazurile Tender și Niculae), altele de la diverși penali sau prieteni politici. Afla to­tul, știa totul, cu excepția șpăgilor și afa­cerilor necurate derulate de bărbatu-său! Nu mai vorbim de relațiile „de când lu­mea“ cu Ponta, de cafelele cu Sebi Ghiță și de rolul jucat în ascensiunea PSD la eu­ro­parlamentare, când a acaparat întreaga campanie într-o sofisticată strategie a bla­tului.

Băsescu, rămâi sub masă!

Nu e clar ce urmărește Elena Udrea, dar e un război pe care nu are cum să-l câștige. Degeaba se eroizează și se victimizează. Deși frizează ridicolul (vrea să salveze țara de „controlul total“!), admit că nu i-au lip­sit niciodată tupeul și curajul. Până atunci, a reușit ca nimeni alta să-l „de­to­neze“ pe Băsescu. Tăcerea lui o înfurie: „Am văzut cum toți marii bărbați politici ai țării s-au ascuns sub mese“. Sper ca Băsescu să nu facă prostia să iasă de acolo. Oricum, nicio ascunzătoare nu-i este su­fi­cientă pentru a scapa de imensa res­pon­sabilitate în ce privește ascensiunea și in­fluența acestui personaj. Asta, dacă nu cum­va lucrurile sunt mult mai com­pli­ca­te.