De același autor
Plătim și vom plăti un preț tot mai mare pentru securitate, pe care majoritatea o prețuim mai mult decât libertatea.
Ar trebui să fie de la sine înțeles că măsurile care se vor lua de majoritatea statelor europene, inclusiv România, pentru a combate noul val de terorism islamic vor știrbi libertățile noastre. Ele au fost deja limitate în ultimii 20 de ani. Suntem pretutindeni, în marile orașe, pe străzi și în magazine, supravegheați de camere video invizibile pentru noi. Pe aeroporturi suntem scanați și, în unele locuri, chiar amprentați. Telefoanele noastre sunt sau vor fi – dacă nu ascultate de-a dreptul – capabile să furnizeze date despre viața noastră privată. E-mail-urile și discuțiile pe rețelele de socializare pot fi monitorizate oricând – și vor fi cu siguranță. Fișele medicale sunt stocate electronic și vor putea fi accesibile nu numai pentru polițiști, dar și pentru răufăcători. De asemenea, secretul bancar a devenit sau va deveni în următorii ani tot mai transparent. Cu siguranță că la fontierele statelor UE, fie ele și în Schengen, se vor înteți controalele; este imposibil ca libertatea de circulație să nu fie și ea, mai mult ori mai puțin, afectată. În sfârșit, va trebui să ne șocheze mai puțin o prezență polițienească vizibilă în principalele orașe și capitale europene.
Putem spera că statele democratice vor proceda decent și nu vor abuza de puterile lor; mai ales dacă le vom cere insistent garanții, această speranță va fi ceva mai consistentă. Dar ar fi o eroare să credem că, odată ce devin posibile, abuzurile nu vor fi și reale. Pe deasupra, nu doar statele pot abuza; marile corporații de telefonie, de pildă, din moment ce vor păstra datele conversațiilor noastre mai mult timp, pot și ele abuza și aproape sigur că o vor și face, chiar dacă vor exista și pedepse pentru acest delict.
Mulți spun: „nu mă interesează că-mi pot fi iscodite e-mail-urile sau ascultate telefoanele etc. Nu comit nimic ilegal”. Argumentul e slab. E ca și când aș zice: „accept să-mi fie locuința percheziționată periodic și secret, deoarece nu am nimic de ascuns”. Nimeni nu ar primi așa ceva cu inima ușoară, chiar dacă agenții ar fi destul de abili încât să nu lase urme. Dreptul la intimitate înseamnă, în definitiv, tocmai a nu fi afectat de supraveghere, atâta vreme cât nu comit acte ilegale, dar nu și preventiv, ca să nu comit acte ilegale.
Pe scurt, plătim și vom plăti un preț tot mai mare pentru securitate, pe care majoritatea o prețuim mai mult decât libertatea. Așa e făcut omul, după cum am încercat să arăt în cartea mea, Miracolul. De aceea, libertatea se obține greu și se pierde ușor – mă refer la libertatea autentică, și nu la surogatele ei.
Ne mai rămâne – în societățile democratice – libertatea de expresie. În fond, în numele ei s-au desenat celebrele caricaturi de la Charlie Hebdo, în numele ei s-a murit, în numele ei s-au solidarizat milioane în marșul de acum două duminici din Paris și întreaga Franță, în numele ei s-au vândut apoi milioane de exemplare din noul Charlie Hebdo. Iată însă că vin unii – nu chiar puțini – care, pe bună dreptate îngrijorați pentru viețile noastre și stabilitatea societăților europene, sau poate și din scrupule moral-religioase, îndeamnă la autocenzură, cerând, în fond, o nouă, mai aspră, mai generalizată corectitudine politică. Acum se cere să lăsăm deoparte caricaturile și ironiile cu teme fierbinți; originea etnică și apartenența religioasă sunt deja, adesea, ocultate în discursul politic corect. Numele trebuie „corijate”: de exemplu, și noi spunem „rom”, și nu „țigan”, dar numai la televizor sau în discursuri oficiale; altminteri niciodată. Treptat, vom fi îndemnați să devenim tot mai „responsabili”: ca să nu-i ofensăm nici pe musulmani, nici pe țigani, nici pe evrei, nici femeile, nici zeii, nici profeții, nici iubitorii de animale, nici animalele însele. Nu vom mai face nici caricaturi, nici nu vom mai folosi anumite nume, nici nu vom mai spune anumite bancuri; încet-încet ne vom feri și să formulăm clar anumite idei. Nu vreau să spun că, personal, sunt adeptul limbajului crud și al judecăților nenuanțate. Adesea sunt în dezacord profund cu stilistica sau conținutul unor asemenea exprimări. Dar tocmai a spune lucruri neconvenabile și chiar inadmisibile unora și formulate într-un mod inadmisibil constituie esența libertății de expresie. Și știm bine că lucruri banale azi au reprezentat cândva o culme a cutezanței. A fost o vreme când a susține teza că omul nu a fost creat de Dumnezeu era o ofensă adusă religiei, ofensă aspru pedepsită. Vom reveni până la urmă tot acolo, dacă anumite grupuri religioase fundamentaliste se vor simți ofensate de darwinism?
Într-o lume liberă trebuie să existe și voci stridente, dezagreabile pentru nu puțini, șocante. Măsura libertății publice nu o dă nici armonia socială, nici „înțelepciunea” sau „responsabilitatea”; muzica libertății este adesea cacofonică, iar gustul ei dă, nu o dată, senzația de vomă. Dar cine nu înțelege asta nu e un om liber.
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2025/08/Putin - Trump -alaska 2 (2)-1.jpg)
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2023/01/putin 11.jpg)
Comentarii 23
Arpad - 01-26-2015
Cateva intrebari pe care mi le pun si pe care le adresez si foristilor, inclusiv domnului Cornea: - ce impact credeti ca ar avea niste caricaturi macabre, perfect in spiritul lui Charlie, cu cei patru caricaturisti ucisi si creierii lor imprastiati pe jos ? - se pare ca la Paris au iesit pe strada sute de mii de oameni indignati pentru a-si declara, in spirit republican, solidaritatea cu victimele si dezaprobarea fata de atentatori. E foarte bine asa ! Credeti ca am fi asistat la un spectacol identic daca victimele ar fi fost patru membri ai Frontului National ? - mass media, in special cea occidentala, nu pierde nici o ocazie sa sublinieze ca Islamul moderat reprezinta majoritatea covarsitoare a celor 50 de milioane de imigranti (cifra actuala, in Europa). Liderii lor se desolidarizeaza prompt si sistematic, aproape pavlovian, de orice atantat. M-as fi asteptat ca macar cateva milioane dintre acesti musulmani sa ia cu asalt bulevardele metropolelor europene care-i adapostesc, strigandu-si indignarea si furia la adresa atentatorilor. Unde sunt ca nu-i vede nimeni ? - aceste 50 de milioane au venit in Europa la "mai bine" si se pare ca nu se simt foarte rau (desi vor sa schimbe cate ceva pe ici, pe colo, prin partile esentiale). De ce n-au fost preluati de tarile din Golf care dau pe dinafara de petrodollari si unde s-ar fi simtit si mai bine, mai "acasa". Nimeni nu poate pretinde in mod credibil ca aceste state n-au bani si ajutor disponibil pentru coreligionarii lor mai nevoiasi ? Si nici nu-mi vine sa cred ca politicienilor nostri si ONU nu le-a trecut niciodata ideea asta prin cap. La tema articolului: in tarile europene si in cele de sorginte europeana exista o civilitate care suscita admiratie unanima tocmai pentru ca libertatile au fost exercitate cu bun simt, buna crestere si masura. Concluzie: caricaturile lansate de Charlie Hébdo fie cu De Gaulle, fie cu evrei, fie cu crestini, oricat de blasfematoare, trebuie sa fie permise. Dar sunt de un ingrozitor prost gust !
RăspundeLiviu din Timisoara - 01-26-2015
Partea trista este ca milioane de musulmani nu cunosc filozofie ... nu cunosc logica. In schimb stiu bine ca ar fi o imensa rusine sa-l bajocureasca pe Iisus. Cer reciprocitate.
Răspundevalexandru - 01-24-2015
libertatea de expresie fara limite este la fel de odioasa precum securitatea impenetrabila. Nu cred ca exista nici una nici cealalta. Exista doar bulversari tematice ale oamenilor pentru ca o tabara sau alta sa se instaleze mai bine.
Răspundevalentin - 01-24-2015
Domnule Cornea, amestecati in aceeasi oala doua notiuni total diferite: libertatea de expresie (de a spune liber orice ) si libertatea de actiune (de a face orice). In fapt, asa-zisele "legi big brother" sunt indreptate impotriva celei de-a doua categorii. Decci cum stam in acest caz? Parerea mea!
RăspundePiedone - 01-24-2015
Daca nu ai libertate, la ce iti foloseste securitatea? Noi am trait o perioada in care era foarte multa securitate in Romania. Si nu ne-am simtit prea bine. Pentru ca securitatea se obtinea prin privarea de libertate. Ne era frica sa vorbim la telefon, sa ascultam radio-ul. Vorbeam in cod. Ne parea rau daca spuneam ce aveam pe suflet pentru ca se putea interpreta impotrivca noastra. Era atat de ridicol, ca in timpul Revolutiei, cand exploziile zguduiau apartamentul nostru, bunica mea, femeie cu bun simt, ne spunea sa dam televizorul mai incet, ca ne aud vecinii. Si tocmai in seara aceea, a venit un individ inalt, cu caciula de blana, care a venit sa verifice daca telefonul functioneaza. Functiona.
RăspundePiedone - 01-24-2015
Minoritate este la modul relativ, caci sunt majoritate in aumite zone. Civilizatia nu se confunda cu tigania; altfel nu are rost sa o aparam. Cei care minimalizeaza inventivitatea si puterea avocatilor o fac pe propria piele.
RăspundeAndrei Cornea - 01-23-2015
Personal, pot să nu fiu de acord cu blasfemii, caricaturi si altele asemenea. Dar trebuie sa accept ca astfel de lucruri pot exista intr-o societate libera. In primul rind libertatea inseamna sa accept si lucruri neplacute, socante. In al doilea rind, cine defineste limita dintre blasfemie si critica? Ea este in mod evident un construct istoric si social, variabil.
RăspundeTudor - 01-23-2015
Bune punctat, domnule Istvan. traiesc IN FRANTA. Pe teritoriu european, supus regulilor europene, nu islamice. Reguli pe care sunt obligati sa le respecte.
RăspundeIMREH ISTVAN - 01-23-2015
D-l Tudor, in Franta traiesc cu acordul Statului Francez multe milioane de cetateni cu cetatenie franceza de religie musulmana. Atacurl de la Charlie Hebdo a fost savarsit de cetateni francezi si nu de alti cetateni.
RăspundeTudor - 01-22-2015
Va contrazic, domnule Marin Pana. Baietii de la Charlie Hebdo nu au mers cu tirajul publicatiei in lumea islamica, nu au publicat caricaturile cu Profetul Mahomed din Yemen sau Iran sau Arabia Saudita. Jurnalistii francezi si-au facut meseria in Franta, la ei acasa, in cultura care le garanteaza dreptul la libera exprimare. Slab, argumentul dvs.
RăspundeMARIN PANA - 01-22-2015
De acord Liliana. Cine are curajul într-o duminica în Mitropolie sa râda de preot, de Biblie sau mai rau: de Isus? Daca mie nu-mi place ca cineva sa rada de mine sau de ceva sfant al meu; de ce as face-o eu ? (în numele cärei libertäti)
RăspundeLiviu din Timisoara - 01-22-2015
Cand ai de purtat un razboi impotriva celor care decapiteaza oameni nevinovati ai obligatia sa te stii absolut curat, ca nu tu esti cel care provoaca razboiul, intr-un fel sau altul. ( Ce-ar fi sa afli ca un judecator care trimite oameni dupa gratii este un betiv, un mistocar, un curvar ? )
RăspundeLiviu din Timisoara - 01-22-2015
De-acord. Putina urzica, putin piper ...putina tachinare, este o dovada de familiarism cald, un mesaj de apropiere. Daca insulti , nu faci decat sa tai punti si sa semeni vant ... ( A fost suspendat fiindca l-a lezat pe de Gaule ? Pai de ce nu au procedat similar in celelalte cazuri de insulta ?)
RăspundeImreh Istvan - 01-22-2015
D-le Cornea. Citesc printre primele articolele scrise de D-voastra, deoarece sunteti direct si cred sincer. Totusi as avea de comentat cate ceva la articolul prezent. In primul rand eu personal sunt Charlie doar in doliul celor care au pierit. Consider aceasta pierdere total disproportionata fata de ceea ce s-a publicat. Dar atat. Aceasta revista de caricatura, chiar abuzand de libertatea de expresie a jignit si a jignit inca de la inceputurile sale. Poate multi nu stiu ca l-a atacat pe De Gaule chiar si dupa moarte, fapte pentru care a si fost suspendat un an. A jignit religiile catolice (12 procese) a fost reclamat de comunitatea musulmana din Franta, a batut joc de evrei etc. Nici eu nu sunt de acord cu discursul corect politic, sunt lucruri care trebuie spuse, dar acst lucru nu trebuie sa fie batjocura sau jignire. D-l Cornea daca aveti curiozitatea sa vedeti cate caricaturi au fost facute despre devianti secsuali de exemplu. Liberalismul excesiv a unor cercuri ultraliberale de stanga sau de dreapta apara aceasta libertate de exprimare doar in anumite directii? Multiculturalismul aparat de ei este stirbita prin faptul ca jignesc prin exagerarea unor sensibilitati. Putem spune bancuri sa facem caricaturi desopre orice, acestea fiind benefice, dar sa nu jignim. In alta ordine de idei anumite fapte grave au contramasuri mult disproportionate. Pentru atacuri sporadice, locale, total condamnabile de altfel, masura controlului pe toate liniile sunt disproportionate si foarte periculoase, miroase a dictatura. Cui servesc aceste masuri, aici este esenta problemei. Asa cum pentru atacurile din 11 sept 2001 raspunsul a fost total disproportionat (atacarea Iracului, Afganistanului, rascolirea nordului Africii acum 2 ani) sunt contralovituri mult disproportionate. Si in final totul miroase a petrol si bani, desi unii spun ca banii nu miroase. Nu pe naiba, miroase a moarte, a razboi, a dispretul unor cercuri financiare mondiale nesatule. Doresc sa traiesc liber intr-o lume bine dispusa in care pot spune bancuri dragute despre celalalt dar nu doresc sa jignesc si sa fiu jignit.
RăspundeLiliana - 01-21-2015
Libertatea de exprimare fara limite, care isi bate joc de credinta mea, incalca libertatea mea de a crede. Si atunci nu mai este libertate. Ce inseamna libertatea publica fara respectul pentru libertatea fiecaruia? Este o libertate impusa? Atunci nu mai este libertate. Nu libertatea ca slogan ne va face liberi.
RăspundeIoan Vlad Nicolau - 01-21-2015
Stimate domnule Cornea! Traim intr-o lume complicata, din ce in ce mai complexa, in care avantajul de a trai mai departe cu problemele pe care ti le pune viata-n circa este pus in balanta cu avantajul de a fi mort dar fara probleme. Si din ce in ce mai greu este sa te hotarasti pentru una sau alta dintre cele doua situatii, avind in vedere zecile de mii de factori pro si contra care intervin in determinarea greutatii de a alege. In mod cert, analizind situatia simplist si incercind sa reducem argumentatia pro si contra la esenta, unii vor ajunge la concluzia ca a trai mai departe, chiar in conditiile unei supravegheri totale, este mai avantajos decit la un moment dat sa-ti vezi casa aruncata-n aer cu bunica cu tot. Altii mai idealisti, vor inclina balanta preferintelor lor catre sacrificarea, casei, bunicii, rudelor de gradul I si a lor insile decit o stirbire a integritatii sferei personale de catre servicii, care teoretic, ar putea folosi eventual datele lor personale vinzindu-le unei terte parti. In cea ce ma priveste, fac parte din categoria a doua, considerind ca e mai bine sa fii un magar viu, decit un leu mort, oricine si orice ar zice, mai ales cind asa cum bine spuneti, in sfera mea intima nu se afla vreun ce, care daca s-ar afla, sa ma conduca direct la puscarie, la starea de leu mort, sau la casa de nebuni. Sigur ca admirabil ar fi ca pastrindu-ti intacta sfera personala, totodata sa fie exclusa surpriza neplacuta de a fi trimes ad patres de catre orice mitocan asocial, tu sau familia ta, a se vedea 11 septembrie, asa hodoronc tronc, fara sa stii dece si cum. Din pacate avind in vedere complexitatea vietii de astazi, implicatiile, economice, politice si militare a le zilelor noastre, care vrem nu vrem se amesteca si actioneaza masiv asupra vietilor noastre ale tuturora, asa ceva nu este posibil. Teoretic as fi aliatul dumneavoastra, dar practic voi ramine pe cit posibil mai mult, un magar batrin dar viu. Si sper eu ca o majoritate din conlocuitorii mei, ai lumii civilizate vreau sa zic, sa fie de partea mea si dupa cum se vede, chiar sunt. Sigur! Daca dumneavoastra ati avea o solutie intermediara practica, sigura, care sa rezolve favorabil dilema caprei, lupului si bunicii mele in asa fel incit bunica sa-mi ramina intacta si lupul sa fie induplecat s-o lase-n pace multumindu-se sa manince varza, as trece urgent de partea dumneavoastra, fiindca ador idealistii si idealismele. Aveti o solutie?! Apropos! Chiar credeti ca actualii super derbedei ne omoara rudele, prietenii, vecinii, fiindca se simt insultati? Haida de! Sa fim seriosi! Astia sunt la fel ca derbedeii tineretii mele, care daca te prindeau in cartierul lor, te calcau pe bombeul pantofilor si se rasteu la tine cu „banica†pe ochi: dece ma calci ba sub talpa? Si jap un cap in gura. Macar aia asteptau sa le incalci teritoriul, dar dupa ce te lasau lat, plecau si isi vedeau de treaba. Asasinii timpurilor noastre nu! Dau navala peste tine si nu ca sa te lase
RăspundeLiviu din Timisoara - 01-21-2015
Poate ca un mars al tacerii, al tuturor musulmanilor din lumea asta, vi-ar aminti voua, crestini ce sunteti, daca nu despre iubirea aproapelui, macar despre respectul aproapelui. Dar, nu-mi fac iluzii, din moment ce a doua zi incasarile ziarului au fost cele stiute. Fireste, pe la noi prin Bucuresti, unul a si profitat de moment sa deschida si el un ziar cam cu acelasi nume. Va sade foarte bine.
RăspundeGheorghe - 01-21-2015
Pentru cine este infricosat ca vecinii nu sunt respectuosi cu minoritatile si o sa sara blocul in aer, pot alege un sejur intr-una din locatiile sigure ale planetei: Korea de Nord, Korea de Nord sau Korea de Nord. Acolo nu sunt si nu vor fi atentate, deoarece oamenii au invatat de mult sa aiba toti aceeasi opinie si sa se autocenzureze. Cat despre dat Charlie Hebdo in judecata pentru neglijenta, ha-ha-ha!!!
RăspundeGogy - 01-20-2015
E o problema comlexa asta: sunt si nu prea de accord cu domnul Cornea. Adica observ si eu excesele autocenzurii corecte politic, superegoul asupritor care cenzureaza chiar si mintea, nu doar actiunile, caci a crede ceva rau nu e diferit de a comite ceva rau, nu?--e un principiu crestin transpus in viata de zi cu zi (corectitudinea politica, in paranteze fie spus, e un fenomen tipic protestant). Pe de alta parte, aceasta autocenzura il face pe celalalt sa fie mai politicos, mai civilizat, mai grijuliu cu sensibilitatile mele, imi face mie viata mai suportabila. Sunt dezavataje dar si avantaje in aceasta auto-cenzura.
RăspundePiedone - 01-20-2015
America de azi nu seamana cu cea a lui Larry Flint. Cine nu se autocenzureaza, nu va fi judecat, dar cu siguranta isi va pierde locul de munca, va dormi pe un pat pliant in adaposturi pentru oameni fara casa si va manca de la oala saracului. Aceasta se intampla mai ales in institutiile academice, care in teorie ar trebui sa fie imune la controverse. Problema nu este ceea ce cred eu ca este legal, ci ceea ce crede cel ce ma spioneaza ca este legal. Cuvintele si ideile pot fi interpretate si distorsionate, iar afirmatii nevinovate pot distruge viata unui om foarte usor. Pe de alta parte, cei care se aventureaza sa faca declaratii socante in ciuda amenintarilor, ca cei de la Charlie Hebdo, trebuie sa ia in considerare ca intr-un atentat, persoane inocente pot sa fie afectate. Charlie Hebdo poate fi dat in judecata pentru neglijenta de catre rudele cuiva care a murit acolo si care nu a fost implicat in materialele ofensive.
Răspundeprofesoru - 01-20-2015
Excelent. Libertatea de expresie e fundamentul libertatii. Iubesc America de cand, student fiind, am vazut "The People vs. Larry Flynt". In Hustler a aparut o parodie cum ca un pastor foarte cunoscut ar fi comis incest cu mama sa. Pastorul a dat revista in judecata, dar a pierdut la Curtea Suprema: decizie unanima in baza Primului Amendament.//Si iubesc Franta de cand l-am vazut pe presedintele Hollande, dupa protestele musulmanilor impotriva ultimului numar din Charlie Hebdo, aparand ferm libertatea de expresie ca valoare fundamentala a tarii sale.
RăspundeFelix - 01-20-2015
O mica observatie: cat timp lumea este cazuta, cat timp "in parte cunoastem si in parte vorbim", acceptam cacofonia si stridenta din smerenia lui "s-ar putea sa nu stiu eu totul"; In aceasta situatia impunerea armoniei asa cum ne-o imaginam noi este poate trufie diavoleasca. Poate ca insusi caracterul nostru finit ne sileste sa avem aceasta smerenie in eternitate, chiar si dupa ce vom cunoaste fata in fata. Idealul ramane totusi armonia nu cacofonia muzicala, tindem, fie si asimptotic, fie chiar cu caderi si intoarceri, spre armonie, spre bine, frumos si adevar.
RăspundeLiviu din Timisoara - 01-20-2015
Fa cinste dreptului de a vorbi in agora ...cantareste-ti cuvintele. La inceput a fost cuvantul ?
Răspunde