De același autor
Nu avem de-a face cu un sistem infailibil de evaluare cantitativ-calitativă, cu o „măsurătoare” a cărei precizie să fie incontestabilă. Avem de-a face mai curînd cu un fel de „organism” colectiv, cu crampe fiziologice imprevizibile, cu dezordini celulare fatale, cu o psihologie pestriţă, lipsită de controlul constant şi eficient al raţiunii sau, măcar, al bunului simţ. Rezultatul, la noi şi aiurea, e un soi de circ, o avalanşă de zgomote, vorbe mari, promisiuni gogonate, jocuri de gleznă, manipulare şi furt. La care, realist vorbind, participă nu doar „combatanţii”, ci şi electoratul: neinstruit, uşor de cumpărat, uşor de înregimentat în detaşamentele şmechere ale ideilor gata făcute, ale lozincilor găunoase, ale complezenţei „patriotice”. Dar asta e! Vorba lui Churchill: „Democraţia este cel mai prost sistem de guvernămînt, cu excepţia tuturor celorlalte testate pînă acum.”
Nu zic că România e un caz aparte. Am văzut pentru prima oară, în direct, alegeri libere, în 1976, în Germania Federală. Admit că anvergura candidaţilor (Helmut Schmidt şi Helmut Kohl) era de natură să asigure campaniei un anumit coeficient de decenţă, de substanţă, de stil. Dar în conversaţiile curente cu diverşi alegători percepeam vitalitatea unor criterii fără legătură cu politica reală. Unii votau Schmidt pentru că îl ştiau simpatizant al aceleiaşi echipe de fotbal pe care o susţineau şi ei, altora le plăcea foarte mult nevasta lui Schmidt, alţii votau Kohl pentru că era mai „creştin” etc. Dar vedem şi cum se desfăşoară lucrurile acum, în Statele Unite.
E greu de priceput cum „marea putere” a lumii n-a găsit alţi „reprezentanţi” ai măreţiei ei decît pe cei doi aflaţi acum în luptă. Măcar dna Clinton, fără să fie o opţiune seducătoare, e previzibilă. Dar dl Trump e un amestec, în acelaşi timp comic şi înfricoşător, de Vadim Tudor şi Gigi Becali, de bişniţar ţanţoş şi patriot de stadion. Nu mai vorbesc de stilistica propriu-zisă a confruntărilor: de o grosolănie, de o meschinărie, de un prost gust greu de digerat.
Peisajul autohton nu mai are decît o singură formă de relief: tupeul. Şi o singură dimensiune meteo: sfruntarea, ploaia cu baliverne, nesimţirea.
De ce am fi noi mai cu moţ? Mă uit în jur şi nu-mi vine să cred, deşi nu trăiesc pentru prima dată aşa ceva. Asist, asistăm, la un spectacol care seamănă a bazar, a luptă de cocoşi (sau de cîini), a păruială între chivuţe. Proştii fac pe deştepţii (şi par de două ori mai proşti decît sunt), infractorii fac pe călugării, dezmăţaţii parodiază chibzuiala, smintiţii de toate calibrele şi culorile fac pe înţelepţii. Valori supreme, care ar trebui să impună sobrietate şi bună credinţă, (sentimentul naţional şi raportarea la Dumnezeu) sunt utilizate gongoric şi vicios - ca o marfă oarecare - pentru a fraieri plebea pravoslavnică şi „românismul” gregar. Păcătoşi de duzină fac dintr-odată cruci cît carul şi defilează pe la moaşte (sub privirile complice ale Bisericii), hoţi de drumul mare exaltă „patria”, pentru a o spolia de îndată ce ajung la putere.
Comentarii 12
Andrei Costin victor - 10-31-2016
Ca sa ne unim avem nevoie de un excedent de valoare...națională. Excedent de bani, bună imagine la nivel european, bună părere despre noi înșine și chiar putere militară. Unirea înainte de acestea poate sa fie doar cu interesul Imperiului găunos Rus de a creeat o majoritate fesenista în România, antieuropeana, anticapitalista, profeudala și având ca efect slăbirea României. Unirea ar avantaja însă pensionarii din Republica Moldova, care ar trebui sa ia în palmă același pensii ca în România. Se poate calculator necesarul lunar de bani.
RăspundeTiti Paracliseru - 10-31-2016
Ce mai face Grupul de la Brasov?In paranoia lor identificasera dusmanii romanasilor nostri de la Plesu pana la Mihaiesi si nu numai. Va intreb daca dvs. ati fi de acord sa scriu despre niste boieri ,dar de data asta despre niste boieri ai dementei,fara a va include,ab uno disce omnes.Daca Shakespeare ar fi avut un sommelier de talia dvs.ar fi folosit si el zama de cucuta sau soricioaica si sa vezi cum mureau si cei din sala nu numai cei de pe scena.Si eu zic ,vinul nu-i de vina,de vina-i paranoia stimata doamna.Iertati-ma doamna,in materie de vin eu tin la eticheta!
RăspundeLuminița Arhire - 10-29-2016
O, domnule Andrei Pleșu… maestre…păi, cum? Și cu o asemenea viziune de ansamblu asupra politicii, fie autohtone, fie de dincolo de ocean, dumneavoastră votați cu USR? I-ați ascultat vorbind, le-ați urmărit evoluția , le-ați remarcat gafele și victimizarea jenantă, utilizată ca tactică de „stoarcere” nu de lacrimi, ci de voturi („…dați un leușor / pentru Nicușor…”) , și , cu toate astea, „salvatorii României” vă par o soluție? Dumneavoastră, care nu pierdeți niciun episod din LAS FIERBINȚI (realizat pe inspiratul scenariu al lui Mimi Brănescu, un excelent observator al vieții comune, lipsite de gesturi eroice sau de dorința de a face istorie), dumneavoastră care știți să râdeți și cunoașteți „proprietățile terapeutice” ale râsului, nu vedeți oare zâmbetul lipit ca o mustață de recuzită proastă pe fața ăstora de-i votați dumneavostră? Da, la domnul Gabriel Liiceanu m-aș fi putut aștepta... dânsul poveștește că a experimentat pe delicatul tub digestiv al colegilor de la GDS efectele vinului, posibil otrăvit, primit în dar de la Virgil Măgureanu... da, dar dânsul este „ 5% miros de tămâie în aerul expirat”, veșnic îmbufnat, cu arătătorul așezat gânditor pe obraz, îmbrăcat în culori sobre... lui cred că i se pare agreabil aerul antiseptic al acestor băieți porniți să salveze ceva ce nu cunosc de fel... P.S.Cred că dumneavostră ați fi gestionat cu totul altfel povestea cu vinul otrăvit. Adică, eu îmi închipui că l-ați fi băut tacicos, sorbindu-i aroma, fără să vă grăbiți; și abia după ce s-ar fi terminat și ultima sticlă, i-ați fi spus prietenului dumneavoastră, care le ia pe toate în serios: „Hai, bre, Gabriele, nu mai fi așa de speriat ...vinul n-a avut nimic... cred că devii paranoic...”
RăspundeVicentio B. - 10-29-2016
“Marea trăncăneală“ DUPA cum bine se stie, in Germania Cancelarul si Presedintele Federal NU sunt alesi DIRECT, adica de alegatori ! Asa ca formularile Dlui Plesu cu referire la alegerile pentru Bundestag din 1976 din Germania Federala (citat): : >> Unii votau Schmidt pentru că îl ştiau simpatizant al aceleiaşi echipe de fotbal pe care o susţineau şi ei, altora le plăcea foarte mult nevasta lui Schmidt, alţii votau Kohl pentru că era mai „creştin” etc.
Răspunde?????? - 10-28-2016
Remarcati ca aveti acelasi "algoritm mental" ca si EBA, dumneaiei zice "Vom avea si esece si succesuri", iar dumneavostra scrieti "De bine si de rau" ? Probabil nu o sa o puteti acuza de "plagiat" ?
RăspundeLiviu din Timisoara - 10-27-2016
Vad ca ati pus toate tunurile pe Andrei Plesu . De el cam stie lumea ...Dumneavoastra cine sunteti ? Poate ne dati niste repere unde sa va gasim. Fiindca , stimate domn, la noi se poarta contestatia ca steguletul la palarie.
RăspundeMircea Ordean - 10-26-2016
„„Peisajul autohton nu mai are decît o singură formă de relief: tupeul. Şi o singură dimensiune meteo: sfruntarea, ploaia cu baliverne, nesimţirea.” Privesc încă o dată la ideea de nesimțire, sinonimă acuzei de așa ceva. Instinctul îmi spune că vehicularea (spre alții) de așa caracterizare nu-i cîtuși de puțin semn de obraz fin. Și onest totodată. E la mijloc aroganță (cu ce trădează aceasta), cît și iritare că nesimțiții nu stau siluiți în lanțurile bunei creșteri, ca noi. Siluit în sensul că nu ne-a sosit și sosește răspuns în afecțiune, la acel făcut-frumos, implantat via educație.
RăspundeMircea Ordean - 10-26-2016
„Peisajul autohton nu mai are decît o singură formă de relief: tupeul. Şi o singură dimensiune meteo: sfruntarea, ploaia cu baliverne, nesimţirea.” Dl Pleșu nu-i departre aici de hoțul ce strigă „Hoțul””... Tupeul cu pricina este un lucru greu atribuibil Ori dacă-l aruncăm cu ușurință, oricînd poate sosi un cineva reclamînd acest lucru pentru propriul nostru text. Aceasta pentru că, via inerentul subiectivism uman, granița dintre siguranța de sine a afirmațiilor și tupeu este infimă. Idem sfruntarea. Sau mai ales nesimțirea, unde poți identifica lesne motive pentru așa caracterizare. Cea mai neserioasă ștampilă de pe aici (se înțelege că privind pe alții!) este acuza de produs baliverne. Textul oricui poate fi amendat pe-așa linie, depinde doar de unghiul de unde-i văzut. PS Începe să nu mă mai mire că d. Pleșu o ține tot pe arătură, cu atelajul său editorial.
RăspundeIonica Pravda - 10-25-2016
Cum se face ca in aceasta trancaneala nu ati pomenit si de unirea cu Basarabia si mai ales despre mitingurile pe aceasta tema.Eu am o singura intrebare la aceasta ipotetica unire:populatia rusofona va avea aceleasi drepturi precum populatia maghiara?Isi vor infinta si ei un partid care sa militeze pentru dubla cetatenie romana si rusa,pentru autonomie si chiar unire cu mama Rusia?Sunt intrebari la care politicienii si militanti pentru unire n-au raspuns.Astept provincia!
RăspundeMIHAI 2 - 10-25-2016
Doamna Clinton merita sa fie aleasa si pentru caracterizarea caustica data lui Ponta si lui Antonescu in 2012 când cei doi se aflau in plina lovitura de stat. Si - nu in ultimul rand - trebuie reamintite si elogiile aduse de dansa Romaniei si lui Traian Basescu in legatura cu contributia militarilor romani in Irak, Afganistan, Sudan si Crimeea.
RăspundeLiviu din Timisoara - 10-24-2016
Toti cei care va citim articolele simtim nevoia sa aratam lumii" ca si noi putem ". Am mai citit ici, colo cate ceva.Am si inteles. Si va provocam la dueluri ( Anonime - cate-un " glas din multime".) Da mi se pare ca la chestia asta ii zice " pacatul trufiei". Asta in loc sa ne bucuram , daca nu de argumente ( care pot fi si contestate )...cel putin de stil. Fiindca ala ne cam lipseste : s-a pierdut printre manele. Cat despre biserica ... sa ne traiasca moastele. E simplu pentru preoti : le plimba, le arata, dau cu busuiocu. Gata tot, rezolvat: speranta, fericire , paza divina. Fuga la un bilet LOTO. ( Striga unul, dubios de orb " Dati un leu si Dumnezeu va da mai mult " . Poate fiindca asta se petrecea printre verze, branza, cartofi, morcovi ? Doar nu ne-o fi mila pe degeaba ! )
Răspundetoma necredinciosu' - 10-24-2016
Stimate domnule Plesu, stiindu-va un intelectual implicat in treburile cetatii, ma asteptam, pentru acest inceput de saptamina, la cu totul alt subiect pentru tableta dumneavoastra saptaminala din 22/ Adevarul. "Marea trancaneala" este, imi pare rau sa o spun, o mare trancaneala. Ma asteptam sa scrieti despre mitingul pentru familia traditionala de la Oradea despre atacul obraznic al pastorului Iuga la adresa sefului statului si de fapt asupra statului roman. Credeam ca va va veti simtii obligat sa luati pozitie, stiut fiind ca dumneavoastra sinteti un intelectual crestin, care nu a ezitat niciodata sa-si pronunte adeziunea la valorile crestinismului si nici sa critice clerul nostru de nu putine ori inadecvat si putin sofisticat. Desigur, crestinismul dumneavoastra este senin si trecut prin ciurul iluminismului. Totusi, exista riscul ca unii tinerii si mai putin tinerii compatrioti sa va fi inteles gresit. Adica, sa fi inteles ca dumneavoastra va-ti pune semnatura sub orice bazaconie venita dinspre Dealul Patriarhiei sau oricarei bazaconii cu substrat crestin. E foarte posibil ca ei sa creada ca au asentimentul dumneavoastra sau al lui H.R. Patapievici, Teodor Baconschi sau al discipolului acestuia Adrian Papahagi, cu totii respectati intelectuali crestini romani. Acesti compatrioti au iesit in strada la Oradea. Ei demonstreaza pentru tipul lor de familie, de nimeni contestat, si implicit impotriva formelor alternative de practicare a sexualitatii si implicit formelor alternative de convietuire. Ei vor ca statul sa le faca voia. Voia lor ar fi unica dreapta din cauza ca asa ar fi spus Dumnezeul lor. Acolo s-a citat din Vechiul Testament. Despre Iisus n-au prea adus vorba. Iar legimitatatea le-o acorda, asa zice si Patriarhia, cele 3 milioane de semnatur isi faptul ca demersul lor ar fi legal. Ma asteptam sa va vad scriind despre despartire dintre stat si biserica. Ma astepta sa-l fi citat pe Jefferson cu al sau " wall of separation between church and state, ma asteptam sa le explicati bigotilor iesiti in piata de ce acest zid e bun pentru religie. Ma asteptam sa le atrageti atentia ca omenirea nu a decis, inca, care dintre miile de dumnezei pina astazi nascociti sau revelati sint adevarati si definitivi. Ma asteptam sa le aduceti aminte ca IIsusul lor nu a suflat o vorba despre abominatia homosexualitatii, ba dimpotriva, in Matei 10.15 spunea ca sint ele pacate mai mari decit cele ale Sodomei si Gomorei, sau macar sa aratati ca esenta crestinismului se cristalizeaza in Predica Muntelui si nu in Levitic si Deuteronom. Sau sa le aduceti aminte acetor habotnici intreg Deuteronomul si Leviticul, sa le atrageti atentia ca cele doua carti ale Vechiului Testament mai vorbesc si despre alte pacate si abominatii, pe care Jawhe le vrea pedepsite cu moarte, precum sodomia. Sa-i atrageti atentia Patriarhului sa aiba curajul credintei sale si sa ceara respectarea plenara a vechii legi si nu una pe sarite aducatoare de publicitate si rating. Domnule Plesu, adunati-va prietenii, coboriti in cetate si dati replica cuvenita gloatelor isterizate. De nu, vom citi bucurosi si viitoarele dumneavoastra tablete dragute, finute vioaie cum ar spune un antipatic academician. Cu respect si fara intentii sulfuroase. toma necredinciosu'
Răspunde