De același autor
Reinventarea regulilor noii Uniuni Europene va fi tema următorului deceniu, iar în fața asaltului politic anti-establishment, eurosceptic, populist, naționalist, cea mai politică echipă a Comisiei Europene, cea a lui Jean-Claude Juncker, pune pe masa dezbaterilor cinci scenarii – articulate, unele pesimiste, spre care UE se îndreaptă. Până în 2025 se presupune că unul dintre ele va deveni realitate și ar putea aduce o Europă cu totul și cu totul diferită.
Comisia Europeană face astfel o mișcare surpriză lansând cele cinci scenarii, extrem de analitice, provocatoare, criticate doar în unele note politice, dar nu așteaptă ca dezbaterile să fie deturnate de eurosceptici ori să rămână captive intereselor naționale.
Scenariul 1 – „Continuând pe același drum“ este varianta în care UE 27 va urma planurile de acțiuni formulate de documente programatice deja cunoscute, precum Un nou început pentru Europa, prezentat de Executivul de la Bruxelles în 2014. Rămâne însă o opțiune în care deciziile la nivelul UE sunt luate prin acord de statele membre. Este de așteptat să vedem pe termen lung o piață unică solidă, o singură voce în materie de politică externă, dar o zonă Schengen cu mari probleme, în special din cauza tensiunilor și presiunilor din interiorul statelor membre vis-à-vis de cele două mari crize: refugiații și terorismul. Pentru România aceasta este una dintre opțiuni, doar că decizia e mai curând a statelor membre net contributoare la bugetul UE. Acest scenariu poate fi influențat decisiv de rezultatele alegerilor politice din Olanda, Franța, Germania.
Scenariul 2 – „Accent exclusiv pe piața unică“ este una dintre variantele foarte pesimiste, care ar vulnerabiliza semnificativ zona euro și expunerea ei la posibile noi crize financiare, cu o liberă circulație afectată de poziții și măsuri diferite la nivelul UE 27. Este varianta excepțiilor acceptate tot mai des de UE, atunci când state partenere au vrut acces la piața unică, dar nu au vrut, de pildă, să fie parte a zonei euro. Este mai curând varianta euroscepticilor și a celor care promovează curente de tip Grexit, Brexit etc. În mod evident, pentru România, aceasta nu este o opțiune.
Scenariul 3 – „Cei care doresc mai mult realizează mai mult“ este varianta de care România și statele membre noi se temeau cel mai mult, Europa mai multor viteze, scenariu în care cooperarea și acțiunea colectivă vor funcționa prin coaliții: cine vrea și poate mai mult trece la fapte, nu îi mai așteaptă și pe ceilalți, inclusiv în domenii precum apărarea, securitatea internă sau chestiunile sociale. De exemplu, până în 2025: 15 state pot înființa o unitate de poliție și procuratură pentru activități infracționale transfrontaliere.
Scenariul 4 – „Mai puțin, dar mai eficient“. UE ar urma să concentreze resursele și eforturile pe anumite domenii de politici, mult mai puține, iar Cartea Albă lansată de Juncker pune accent pe domeniul combaterii terorismului ori politicii externe: atenția și resursele limitate sunt concentrate asupra câtorva domenii de politică. Pentru România nu este neapărat un scenariu negativ, însă, având în vedere potențialul redus de alianțe, capacitatea deocamdată limitată (și frânată de evoluții interne) de a fi un jucător redutabil în negocierile europene, este mai curând o chestiune de oportunitate.
Scenariul 5 – „Mult mai mult, împreună“ este varianta ideală, este mai multă unitate, mai multe domenii de cooperare, mai multe resurse împreună. Aproape utopic, în contextul actualelor provocări. În varianta acestui scenariu, statele membre „decid să pună în comun mai multe competențe, resurse și puteri decizionale în toate domeniile. Deciziile se iau mai rapid la nivel european și sunt puse în aplicare în timp scurt“, arată Cartea Albă a CE.
După lansarea acestei dezbateri de către echipa Juncker, ministrul de Externe francez, Jean-Marc Ayrault, și șeful diplomației germane, Sigmar Gabriel, au transmis o poziție comună care, în esență, elimină parţial un singur scenariu: UE este mai mult decât o piață unică. Ei adaugă că UE nu trebuie să renunțe la ambițiile unui proiect european comun. Parlamentul European, la rândul său, și-a spus cuvântul în plenul de la jumătatea lunii februarie, când o propunere de rezoluție a unui europarlamentar și politician experimentat, proeuropean vocal, critic al Europei „à la carte“, Guy Verhofstadt (Belgia, ALDE), a fost votată de plen. Raportul Verhofstadt a venit cu ajustări concrete de arhitectură instituțională, inclusiv schimbări de tratat al Uniunii Europene, extrem de ambițioase. Printre acestea, Comisia Europeană ar urma să devină „un guvern veritabil, răspunzător în fața Parlamentului și în măsură să formuleze și să pună în aplicare politicile fiscale și macroeconomice comune de care zona euro are nevoie“.
Altminteri, vechile state membre și fondatoare au mai organizat diferite reuniuni la nivel înalt, criticate de o parte din restul UE. Președintele francez François Hollande a anunțat că astăzi va participa, la Versailles, la un nou summit restrâns, cu liderii Germaniei, Italiei şi Spaniei, iar pe agenda reuniunii se află viitorul UE și reformele de care actuala structură instituțională are nevoie. Această reuniune pregătește summit-ul aniversar programat pentru 25 martie 2017, când UE vrea să marcheze împlinirea a 60 de ani de la Tratatul de Roma, când este de așteptat ca liderii statelor membre să lanseze viziunea lor asupra viitorului Uniunii după Brexit.
* Bianca Toma este director de programe al think tank-ului Centrul Român de Politici Europene.