De același autor
Instalarea unui nou guvern PSD-ALDE (al treilea într-un an) este un bun prilej pentru a face o analiză a îndeplinirii programului de guvernare cu care s-au câștigat alegerile. La nivel politic, o astfel de analiză indică un lucru esențial: programul cu accente populiste a fost, practic, imposibil de realizat. Paradoxul este că, la nivel economic, neîndeplinirea unor măsuri din programul de guvernare a salvat economia de la derapaje și mai mari.
PNL a realizat o analiză a respectării programului de guvernare după primul an, intitulată sugestiv 2017 - Un an pierdut pentru România. Cartea neagră a guvernării PSD. Analiza scoate în evidență mulțimea de măsuri care nu au fost îndeplinite, în anul trecut. O mare parte dintre acestea sunt preluate de noul program de guvernare, al Executivului condus de Viorica Dăncilă.
Lista pleacă de la trioul de măsuri fiscale care au stârnit comentarii intense și care, până la urmă, nu au mai fost adoptate. Este vorba despre impozitul pe gospodărie (care, aplicat, ar fi bulversat complet atât administrația fiscală, dar și pe contribuabili), despre impozitul pe cifra de afaceri (care până la urmă a fost introdus pe „ușa din dos“ pentru 80% din firme) și despre taxa de solidaritate (care ar fi însemnat, de fapt, implementarea cotei progresive de impozitare). Deci, renunțarea în anul trecut la cele trei impozite a fost, în ultimă instanță, în favoarea economiei și a plătitorilor de taxe și impozite.
Noul program de guvernare a adus o serie de schimbări: s-a renunțat la toate cele trei impozite și, în plus, impozitul pe venitul global a fost amânat sine die, adică până când fiscul îl va putea administra.
Anul trecut, analiza PNL a calculat 261 de modificări ale Codului fiscal. Codul economic, care ar fi trebuit să coaguleze legile economice importante și să aducă predictibilitate, a fost pur și simplu ignorat. El este repus acum din nou „pe tapet“, dar realist vorbind este puțin probabil să se reușească finalizarea acestui proiect. Doar dacă ne gândim că „rescrierea“ Codului fiscal a durat aproape un an. Codul economic este și mai ambițios: vrea să rescrie patru legi, ceea ce presupune o adevărată muncă de Sisif.
O promisiune înscrisă în programul de guvernare era ca, până la începutul acestui an, numărul taxelor, impozitelor, tarifelor și comisioanelor să nu fie mai mare de 50. Desigur, mai întâi ar fi trebuit realizat un inventar al taxelor din România, pentru a înțelege dacă numărul de 50 de taxe este mare sau mic. Cert este că și această măsură a fost reportată pentru anul acesta.
Reducerea cotei de TVA de la 19% la 18% a fost amânată pentru anul viitor. Cota 0% la TVA pentru vânzarea de locuințe cu o suprafață mai mică de 120 de metri pătrți nu s-a aplicat și nici nu se va putea introduce. Pe de o parte, pentru că încalcă regulile europene, pe de altă parte, pentru că impactul financiar asupra bugetului de stat este foarte mare, practic imposibil de suportat la nivel bugetar.
Neimpozitarea venitului pentru medici nu s-a aplicat și este amânată, în noul program de guvernare, pentru anul viitor. De altfel, în afară de creșterea salariului minim cu 100 de lei, o măsură controversată care va pune presiune asupra companiilor din sectorul privat, anul acesta nu se va mai opera nicio creștere de salarii bugetare.
Va fi, însă, de urmărit efectul aplicării legii de salarizare unitară. Un lucru este însă cert: creșterile de salarii nete vor fi mult atenuate de mutarea contribuțiilor sociale de la angajator de la angajat. În plus, există deja categorii de bugetari care presează pentru creșterea salariilor, ceea ce va arunca în aer aplicarea legii și va crea un precedent pentru noi revendicări salariale ale angajaților bugetari.
Măsura eliminării impozitului pe dividende nu s-a aplicat și, mai mult, în noul program a fost mutată pentru anul viitor. Tinerii de până la 26 de ani ar fi trebuit să fie susținuți să apeleze la credite fără dobândă de cel mult 40.000 lei, garantate în proporție de 80% de către stat, pentru plata cursurilor, chiriei sau construcției unei locuințe.
Primăriile ar fi trebuit să aibă un buget minim de funcționare de cel puțin 750 lei pe locuitor și impozitul pe venit să fie vărsat integral către administrațiile locale. În realitate, prin reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%, primăriile din întreaga țară vor avea cu 6 miliarde de lei mai puțin din această sursă.
În fine, programul prevedea o serie întreagă de măsuri care aveau ca obiectiv eficientizarea și raționalizarea cheltuielilor publice. Era vorba despre un audit al funcțiilor din administrație, informatizarea instituțiilor statului sau revizuirea subvențiilor acordate companiilor de stat ș.a. Dar, anul trecut, nu s-a vorbit nimic despre optimizarea cheltuielilor publice.
În concluzie, programul de guvernare se dovedește a fi extrem de relativ. Fără ca nimeni să plătească la nivel politic.
