Guvernul, între diletantism și rea-credință

Săptămâna trecută, am asistat la o serie de aberații economice venite dinspre câțiva membri ai guvernului.

Constantin Rudnitchi 17.04.2018

De același autor

 

Lia Olguța Vasilescu, ministrul Muncii, a încercat să explice la un post de televiziune diferențele care există între datele Institutului Național de Statistică (INS) și Ministerul Muncii. Explicația e halucinantă, pentru cei care sunt în temă: „INS lucrează prin metoda sondajului, noi [Ministerul Muncii] lucrăm cu cifre foarte exacte“, a declarat Olguța Vasilescu. Pentru a fi corecți până la capăt, trebuie să spunem că afirmația făcea referire la cifrele privind rata șomajului în România. Adevărul este că metoda sondajului, folosită de INS, este perfect corectă și utilizată la nivel european.

 

Poate că afirmația doamnei L.O. Vasilescu ar fi trecut în uitare. Numai că, la o zi după intervenția televizată a ministrului Muncii, INS a publicat rata inflației, care a ajuns în luna martie la 5%, cifră care a nemulțumit guvernul. Repercusiunile nu au întârziat. În aceeași zi, după-amiază, guvernul a decis, prin hotărâre, să treacă Institutul de Statistică din subordinea secretarului general al guvernului în cea a prim-ministrului.

 

Să fi fost întâmplător atacul ministrului Muncii la adresa Institutului de Statistică? Aproape sigur că nu. Știm bine că Olguța Vasilescu este una dintre „trâmbițele“ PSD. Când cineva (persoană, instituție publică sau companie privată) trebuie pus la zid, Vasilescu este printre primele personaje care atacă. Precum hăitașii care adulmecă și aleargă după vânat, la fel Lia Olguța Vasilescu dă semnalul atacului.

 

În acest caz, bătălia se dă cu INS, instituție care a deranjat guvernul. Rata inflației de 5%, în luna martie, este greu de digerat de administrația PSD-ALDE. Oricât ar încerca guvernarea să arunce nerealizările asupra Băncii Naționale, mai nou asupra INS, sau asupra unor factori externi, realitatea este că politicile administrației sunt vinovate de situația economiei.

 

Trimiterea la metodele statistice (care utilizează sondajul) este periculoasă. Ieri, se încerca discreditarea BNR, astăzi se pun sub semnul întrebării metodele de calcul ale statisticii. Mâine se va contesta piața liberă. Interesant este că, într-adevăr, Institutul de Statistică folosește pentru calculul inflației metoda sondajului. Dar nu un sondaj precum cel al d-lui Pieleanu, ci unul care se bazează pe metodologii și proceduri europene, armonizate cu cele ale Eurostat. Altfel, nici nu s-ar putea face.

 

Numai că Olguța Vasilescu aruncă o umbră de îndoială asupra statisticii oficiale. Nemeritată, dacă avem în vedere că, până în acest moment, nu există motive de suspiciune asupra funcționării Institutului Național.

 

Desigur, va trebui să vedem ce se întâmplă în viitorul apropiat. Trecerea INS în subordinea prim-ministrului a fost interpretată diferit. Opoziția politică vorbește despre posibile interferențe ale guvernului asupra cifrelor statistice oficiale, în timp ce guvernul explică mutarea printr-o procedură strict birocratică necesară clarificării finanțării instituției.

 

În orice caz, normele legale și de bune practici europene cer răspicat ca Institutul de Statistică să fie absolut independent față de factorul politic și, în general, față de influențe externe. Independența și profesionalismul statisticii sunt literă de lege în Uniunea Europeană și din acest punct de vedere comentariile insinuante ale miniștrilor sau subordonarea directă față de primul ministru nu fac decât să ridice suspiciuni și să îngreuneze vocația independentă a instituției.

 

La fel de complicată este și ofensiva împotriva Pilonului II de pensii, administrat privat. Și la fel de plină de insinuări și amatorism. Este imposibil de înțeles la ce se referă ministrul Eugen Teodorovici atunci când vorbește despre sistemul public de pensii în termeni precum randament sau că „fiecare contributor să știe pe ce se poate baza“. Cancelarul Bismarck, inventatorul sistemului de pensii de stat, se răsucește în mormânt.

 

Pilonul I nu poate oferi, prin definiție, randament viitorilor pensionari din simplul motiv că tot ce se încasează se plătește pensionarilor actuali. Ba chiar se mai și transferă bani suplimentari de la bugetul de stat. Despre randament nu poate fi vorba, pentru că banii de pensii din Pilonul I nu sunt învestiți, ci cheltuiți.

 

Nimeni nu mai înțelege nimic. Dacă ar fi să îl luăm în serios pe d-l Teodorovici, ar însemna că se pregătește desființarea Pilonului I de pensii și schimbarea lui după principii ce țin de sistemul administrat privat. Ceea ce este imposibil, pentru că în această situație (în care Pilonul I va copia principiile Pilonului II) nu se vor mai putea plăti pensiile de azi.

 

Este greu de înțeles care sunt motivele pentru care se avansează astfel de idei. Ori este o crasă necunoaștere, ori este o încercare grosolană de manipulare a opiniei publice în vederea inițierii opțiunii „pentru sau împotriva“ contribuției la Pilonul II de pensii administrat privat. Și într-un caz, și în celălalt, demersul este ridicol.

 

Suntem în fața unei situații îngrijorătoare: cu mare dificultate se mai poate detecta în limbajul și inițiativele guvernamentale cât este diletantism și cât rea-credință.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22