De același autor
Potrivit informațiilor furnizate din interiorul Kremlinului, tema alegerilor prezidențiale din Rusia pare să fi fost „unitatea în jurul conducătorului” în vreme de război, chiar dacă în mod oficial nu este numită astfel. Drept pentru care, agenții Kremlinului au instruit în mod explicit autoritățile regionale și locale să producă 80% voturi în favoarea lui Putin. Până la urmă, au fost aproape 88%, semn că funcționarii de stat din întreaga Rusie au depășit planul la îndesarea buletinelor în urnă. Îmbătat de propriul (fals) succes, Putin a ieșit public și a cerut, cum era de așteptat, unitate înainte de toate, pentru că - nu-i așa? -, patria este asaltată de „Occidentul colectiv”.
Cel mai grav atac după Beslan
Cinci zile mai târziu, în timp ce tiranul de la Kremlin încă sărbătorea victoria, a lovit nenorocirea. Sala de concerte din interiorul mallului Crocus City Hall din Krasnogorsk, o suburbie din nord-vestul Moscovei, a devenit teatrul unui atac terorist de amploare. Patru teroriști înarmați cu puști-mitralieră și, se pare, cu pistoale, cuțite și dispozitive incendiare i-au atacat pe vizitatorii mallului și pe spectatorii care așteptau începerea unui concert al trupei rock Picnic în sala de spectacole cu o capacitate de 6.200 de locuri. Toate biletele au fost vândute, dar un sfert dintre spectatori erau probabil la restaurantele din apropiere sau făceau shopping de ultimă oră. La ora 8.00 seara (ora Moscovei), cei patru au deschis focul la întâmplare, după care au dat foc sălii de concerte și au plecat liniștiți la bordul unei mașini Renault Symbol albă, cu care și veniseră. Bilanțul era, la 30 martie, de cel puțin 144 de morți, 551 de răniți și 95 de persoane date dispărute. A fost cel mai grav atac terorist din Rusia după tragedia de la Beslan din 2004, soldată cu 335 de morți, din care majoritatea copii.
A doua zi, pe 23 martie, atacul a fost revendicat de gruparea teroristă Statul Islamic, printr-un mesaj postat pe rețeaua Telegram via o agenție de presă afiliată ISIS. Mesajul era însoțit de un filmuleț de un minut și jumătate făcut de unul dintre atacatori, care îi arată pe ceilalți trăgând la întâmplare, dar și pe unul care îi taie gâtul cu un cuțit unui rănit, în strigăte de Allahu akbar și „necredincioșii vor fi învinși”. S-ar fi zis că această revendicare este suficient de convingătoare, dar nu și pentru Putin, care a așteptat să treacă 19 ore de la producerea atacului pentru a face o declarație publică, în care nu a pomenit deloc de ISIS. Abia într-o declarație ulterioară, Putin a admis că atacul a fost comis de „teroriști islamiști extremiști”, dar a indicat că aceștia ar fi fost direcționați de Kiev, pentru că, a susținut el, fără niciun fel de dovadă, „ar fi avut o fereastră de trecere” deschisă din partea cealaltă a frontierei. Faptul că toți cei patru atacatori au fost prinși în timp ce se îndreptau, aparent, către Ucraina pare să fi fost destul pentru Putin și pentru FSB (fostul KGB), pentru a stabili o legătură între Ucraina și atacatori. Această pretenție pare să fi fost pusă la îndoială de declarațiile celuilalt despot, liderul belarus Aleksandr Lukașenko, care a afirmat că teroriștii au încercat inițial să treacă frontiera în Belarus, dar au fost descurajați de întărirea securității la granițe.
Duminică, 24 martie, cei patru au fost aduși în fața unui judecător pentru a li se prezenta acuzațiile. Toți aveau urme de tortură, iar unul era întins pe o targă, inconștient și cu un ochi scos. Altul a apărut cu un bandaj peste urechea dreaptă. În scurt timp, misterul stării suspecților a fost dezvăluit când surse guvernamentale „au scurs” către presa aservită Kremlinului imagini în care cei patru erau bătuți și torturați de agenți FSB, care i-au tăiat urechea unuia dintre ei și l-au forțat să și-o mănânce. Imaginile au fost foarte bine primite de publicul rus. Trei dintre cei patru au pledat „vinovat” în fața Curții, celălalt nefiind capabil să vorbească. Și, cu toate acestea, niciunul dintre ei nu a mărturisit, nici sub tortură, vreo legătură cu Ucraina.
Avertismentul american și recunoștința rusească
Între timp, presa din Occident a intervievat experți în securitate internațională și specialiști în terorismul islamic, iar concluzia la care s-a ajuns și care a devenit larg acceptată este că responsabilă pentru atac este o ramură a ISIS numită Statul Islamic din provincia Khorasan (ISIS-K), o grupare extrem de violentă, care aspiră la un rol global de lider terorist. ISIS-K este autoarea atacului de la aeroportul din Kabul din timpul retragerii americane, soldat cu 13 militari americani și 174 de afgani morți, precum și a atacului din Iran, de la Kerman, asupra mulțimii adunate pentru a comemora moartea generalului Qasem Soleimani, liderul Forțelor Quds, într-un atac cu dronă realizat de forțele americane. ISIS-K este responsabilă de numeroase alte atacuri teroriste și este principalul dușman al regimului taliban, pe care îl acuză, printre altele, de apropiere de Rusia. De altfel, Rusia este descrisă drept țintă legitimă în materialele de propagandă ale ISIS-K și chiar rușii au anunțat că au dejucat în urmă cu câteva săptămâni un atac ISIS asupra unei sinagogi din Moscova. ISIS-K recrutează militanți (care depășesc 2.200 de oameni) inclusiv din Caucazul musulman și din Asia Centrală, în special din Tadjikistan, țară săracă și cu mari probleme economice, din care provin cei patru atacatori. De altfel, unul dintre ei a mărturisit că urma să primească pentru săvârșirea atacului un milion de ruble, aproape 11.000 de dolari.
Informațiile despre ISIS-K nu au venit însă numai din presă. Cu două săptămâni înainte, ambasada americană la Moscova a emis un avertisment de atac terorist în capitala rusă și a cerut cetățenilor SUA să nu participe la adunări mari de oameni, inclusiv concerte. În același timp, serviciile de informații americane i-au informat pe omologii ruși despre amenințări teroriste credibile la adresa Rusiei, în cadrul așa-numitei „politici de a împărtăși” informațiile privind terorismul, asumate de serviciile americane. Potrivit New York Times, CIA nu doar că i-a informat pe ruși dar le-a oferit și rapoartele relevante ale agenților de pe teren, care indicau clar ISIS-K. În cadrul aceleiași politici, americanii i-au avertizat inclusiv pe iranieni cu câțiva ani în urmă, dar, desigur, Teheranul nu a recunoscut nimic.
Cu toate acestea, șeful FSB, Alexander Bortnikov, a declarat că nu a primit nimic concret de la americani, doar „avertismente generale”. La rândul lui, Putin a reacționat foarte dur și i-a acuzat pe americani de „șantaj” și că „vor să destabilizeze societatea rusă” înainte de alegeri, se înțelege. Putin era furios că astfel de avertismente ar fi putut ține oamenii în casă și ar fi afectat rata de participare la vot, singurul lucru care îl interesa pe dictator la acea oră. Potrivit Radio Free Europe, nu numai americanii i-ar fi avertizat pe ruși, și Iranul ar fi făcut același lucru cu câteva zile înainte de atac. Informațiile iraniene proveneau de la teroriști ISIS arestați și „interogați” în Iran.
Război și propagandă
În pofida informațiilor primite, linia oficială a Kremlinului este că teroriștii islamici au fost dirijați de Kiev, al cărui regim „neonazist” ar fi responsabil de această atrocitate. Actualul secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei și fost șef FSB, Nikolai Patrușev, a acuzat nu numai Ucraina, ci și Occidentul de implicare în atacul de la Crocus, iar Bortnikov i-a ținut, servil, isonul. Directorul FSB a declarat public că nu doar serviciile ucrainene sunt responsabile, acestea beneficiind de susținerea serviciilor americane și britanice. Această schimbare a concentrării narativului despre atacul terorist de la ISIS la Ucraina servește în primul rând propaganda de război rusească și, din acest motiv, oricâte dovezi ar primi Moscova, discursul oficial nu se va schimba. „Ucraina-stat terorist” este formula care ar justifica pentru ruși orice măsură de retaliere, oricât de barbară ar fi aceasta. Unii vorbesc de o nouă mobilizare, care se va adăuga la recrutările de primăvară, ce vor aduce 150.000 de noi militari în rândurile armatei ruse. În condițiile în care în Rusia se închid închisori pentru că toți criminalii s-au înrolat pentru a lupta în Ucraina, Putin are mare nevoie de soldați pentru a lansa ofensiva asupra Harkovului și forțarea căilor spre Kiev. Pe de altă parte, din moment ce Kremlinul „a dovedit” că ucrainenii sunt responsabili, orice fel de atac asupra civililor va fi justificat ca act de răzbunare a morților de la Moscova.
Mai grav e că această propagandă prinde la rușii de rând, batjocoriți de puterea de la Kremlin. Financial Times citează declarațiilor unor ruși care sunt convinși că „ucrainenii se bucură atunci când sunt uciși ruși nevinovați și mai ales copii”. Potrivit aceleiași surse, care citează cercetări sociologice făcute de un centru de sondare de la Kiev, rușii cred în proporție de 50% că vinovat pentru atacul terorist este guvernul ucrainean, în vreme ce 6% cred că de vină sunt Statele Unite și „Occidentul colectiv”. Cu cât neagă cu mai multă convingere realitatea, cu atât Putin câștigă mai mulți adepți în Rusia. O capcană în care Rusia este prinsă fără speranță. //
