Dezastrul PNL e mai mare decât pare

Dacă PNL nu ia repede măsuri prin care să își consolideze încrederea electoratului, este în mare pericol să rămână foarte repede fără alegători.

Cristian Campeanu 07.06.2016

De același autor

Dacă excludem catastrofa de la București, rezultatele obținute de PNL în țară nu par să fie chiar rele. Dacă rezultatele votului la consiliile județene sunt cel mai bun in­dicator pentru votul politic la nivel național, atunci di­ferența între PSD și PNL nu este decât de șase pro­cente, una surmontabilă pâ­nă la alegerile generale. Da­că Bucureștiul este însă un indicator pentru evoluțiile politice la nivel național, ma­rea catastrofă a PNL abia de-acum ur­mează.

 

Dacă electoratul bu­cu­reș­tean e „de dreapta“, așa cum umblă ste­reo­tipul, acest electorat a stat bine ascuns la alegerile de duminică, pentru că, iată, pentru prima oară de când se organizează alegeri în București, Capitala e 100% roșie în mod formal. S-ar putea remarca faptul că 40% din 33% nu reprezintă chiar o ma­joritate și că există un potențial electoral care nu a fost exploatat, dar vorbim de o iluzie. Mai întâi, pentru că este lipsit de sens să numărăm voturi care nu au fost acordate și, deci, nu există și, apoi, pen­tru că, și dacă am lua în considerare nu­mărul mare de alegători care nu au ieșit la vot și i-am proclama ca fiind de dreapta, responsabilitatea ar cădea tot asupra PNL, care nu a convins un electorat, care po­tențial ar fi fost al său, să iasă la vot. Și nu l-a convins pentru că electoratul nu este convins că PNL este un partid de dreapta. Cu patru ani în urmă, Bucureștiul a fost cucerit de USL - iar USL numai de dreapta nu poate fi socotită - și, în urma acestui triumf uselist, a urmat cea mai neagră pe­rioadă din administrația Bucureștiului, cu primari și majorități penale de sus până jos, la care PSD și PNL au contribuit în mod egal. Prin formarea USL, PNL nu numai că s-a plasat singur în Alianța Pe­nalilor împotriva statului de drept, dar și-a torpilat propria identitate de dreap­ta, pe care nu și-a recă­pă­tat-o nici după ieșirea din uniunea toxică cu PSD, nici după fuziunea cu PDL. La drept vorbind, fără această fuziune, situația la ni­vel național ar fi fost mult mai proastă. Dintre primarii confirmați în funcție, cel puțin în marile orașe din Transilvania, Ba­nat și Bucovina, toți, cu excepția a patru dintre ei - Timișoara, Oradea, Alba Iulia și Călărași -, provin din fostul PDL și la fel și singurul primar care a câștigat o pri­mă­rie de la PSD, Adrian Dobre la Ploiești. Ce­ea ce înseamnă că vechiul PNL plătește cel mai greu preț electoral pentru aventura uselistă și pentru ultimii ani de admi­nis­trație și de guvernare. Nu PSD, de la care nimeni nu așteaptă nimic, nu PDL, care și-a revenit parțial după furia anti-Bă­sescu din 2012, ci PNL.

 

Dacă acest lucru nu le este clar liderilor PNL, atunci să revenim la București. Este adevărat că formațiunile mici, cum ar fi PMP-ul lui Traian Băsescu și pseudo-li­be­ralii antijustiție ai lui Tăriceanu, au muș­cat hălci din electoratul PNL, dar nu pen­tru PMP și ALDE trebuie să își facă griji PNL, ci pentru ascensiunea USB-ului lui Nicușor Dan. Nu poate fi mai clar că toți alegătorii USB-Dan au fost smulși de la PNL. Alegătorii au văzut în Nicușor Dan o alternativă la corupția și compromisurile făcute de PNL la nivelul Capitalei și au sancționat în primul rând PNL. Războiul USB și al lui Dan a fost, dincolo de de­clarațiile anti-PSD și anti-Firea făcute mai mult de complezență, cu PNL, care a fost de fapt principala țintă a campaniei an­tisistem. Și a fost, iată, o campanie extrem de izbutită, care a reușit să disloce de două ori mai multe voturi de la PNL și să și le însușească în numele alternativei po­litice necorupte și necompromise, lăsând PNL în mizerie.

 

Și acum, ce credeți că se va întâmpla în lunile care vor urma până la alegerile generale? Nicușor Dan nu a pierdut nicio clipă și chiar din seara alegerilor a anunțat extinderea proiectului USB la nivel na­țio­nal și crearea Uniunii Salvați România, o mișcare pe care am anticipat-o deja în aceste pagini, când am argumentat că țin­ta lui Nicușor Dan nu este Bucureștiul, ci formarea unei mișcări politice naționale. Cum va face acest lucru era, de asemenea, previzibil și Nicușor Dan a anunțat deja că va contacta toți candidații și formațiunile alternativă care au luat parte la alegerile de duminică pentru a forma o uniune na­țională. Or, dacă Bucureștiul reprezintă un indicator, principala țintă a atacurilor USR nu va fi atât PSD, care are propriul electorat și evoluează pe propriul culoar politic, ci PNL. Dacă USR vrea să crească electoral la nivel național, nu o poate face decât prezentându-se ca o alternativă de centru-dreapta la PNL și, din nou, dacă Bucureștiul oferă o lecție, aceasta este că are toate șansele să reușească. Ceea ce în­seamnă că, dacă PNL nu ia repede măsuri prin care să își consolideze încrederea elec­toratului, este în mare pericol să rămână foarte repede fără alegători.

 

Șansele sunt ca PNL să nu învețe nimic din lecția Bucureștiului și să se culce pe rezultatele înșelătoare din țară. Tensiunile dintre vechiul PNL și aripa PDL-istă se vor accentua, iar decredibilizarea con­du­cerii bicefale Gorghiu-Blaga va conduce la lupte interne de care vor profita sforarii partidului, care sunt și principalii res­pon­sabili de actualul dezastru. Un indiciu: nici nu s-a uscat cerneala virtuală de pe de­misia țapului ispășitor Cătălin Predoiu și marii gânditori din fruntea PNL l-au și propus pe Cristian Bușoi pentru a prelua organizația de București. Cristian Bușoi este nulitatea politică de la nominalizarea căruia a pornit dezastrul PNL la București și resuscitarea lui este dovada că PNL re­curge la otrava care aproape că l-a ucis pe post de remediu.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22