Dragnea se teme de gruparea naționalist-penală

Florin Iordache a plecat de la ministerul Justiției așa cum a și venit: înconjurat de minciună și resentiment.

Cristian Campeanu 10.02.2017

De același autor

 

 

 În scurtul său anunț privind demisia, Iordache a afirmat că „De când am venit la Ministerul Justiției, mi-am propus și am efectuat toate demersurile legale pentru a remedia o serie de probleme existente și destul de sensibile. Așa cum ați văzut și dumneavoastră, toate initiațivele asumate sunt legale și constituționale”. Noi nu am văzut nimic de felul acesta, poate doar prietenii lui din majoritatea PSD-ALDE și televiziunile aservite. Dimpotrivă, vedem, pe de o parte, că DNA a declanșat o anchetă privind modul în care au fost redactate ordonanțele de grațiere și modificare a Codurilor, ceea ce ridică întrebări privind legalitatea. Iar pe de alta, vedem că CCR a refuzat să se pronunțe asupra constituționalității Ordonanței 13, ceea ce dincolo de discuțiile pe care le poate stârni această decizie reprezintă, la urma urmei, un refuz al Curții de a scoate castanele crizei din focul aprins de politicieni și reiterează faptul că politicienii trebuie să își asume responsabilitatea pentru propriile decizii. Iordache este un minicinos care a venit la minister cu misiunea de a grația condamnați cu greutate precum Dan Voiculescu și pentru a modifica legislația penală în beneficiul funcționarilor corupți în frunte cu Liviu Dragnea.

 

Iordache face parte dintr-un grup extrem anti-Justiție alături de șeful comisiei juridice din Senat – Șerban Nicolae (singurul, de altfel care s-a pronunțat împotriva demisiei lui Iordache), de omologul său de la Cameră, Eugen Nicolicea, și de președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu al căror scop este anihilarea luptei anticorupție, desființarea DNA și crearea unui câmp de forță legislativ care să protejeze demnitarii de acțiunea legii penale. Pentru a-și atinge scopurile, acest grup (care îi include dar nu se reduce la cei numiți) este pregătit să arunce în aer toate angajamentele externe ale României, inclusiv apartenența la Uniunea Europeană, la care sunt pregătiți să renunțe fără ezitare și să arondeze țara intereselor rusești dacă această schimbare de orientare strategică le va aduce impunitatea absolută la care tânjesc. De aceea, discursul anti-DNA și anti-Justiție este împletit cu resurgența unui discurs violent xenofob, anti-european și anti-occidental îmbrăcat în haina „suveranității, unității și integrității naționale”. De alfel, dacă îl asculți în ultima vreme pe Tăriceanu, ai zice că nu există în toată țara un legionar mai convins, hrănit de-o viață cu ura față de străini, de evrei și de masoni. Acest grup extrem, pe cât de puternic pe atât de toxic, cu care s-a asociat și Liviu Dragnea a suferit o înfrângere temporară dar umilitoare duminica trecută când guvernul a abrogat Ordonanța 13.

 

Am argumentat ulterior că la această victorie a conștiinței civice au contribuit trei factori: mobilizarea cetățenilor care au ieșit în stradă pentru a-și apăra libertățile, mobilizarea sistemului de Justiție, care și-a văzut amenințată independența, și reacția externă, fermă și concertată. În declarația în care a anunțat abrogarea Ordonanței 13 prin Ordonanța 14,  Grindeanu a pretins că a luat această decizie în urma demonstrațiilor de stradă din țară. Și această declarație se dovedește o minciună. Cu numai câteva zile înainte, Grindeanu afirmase cu aparentă hotărâre că nu renunță la Ordonanță indiferent de demonstrații. Ceea ce pare să-i fi convins pe guvernanți să abandoneze atacul asupra statului de drept a fost, la fel ca în 2012, intervenția partenerilor occidentali. Așa se explică schimbarea radicală de atitudine a lui Teodor Meleșcanu, care de la grobianismul față de ambasadorul Statelor Unite, a ajuns să declare, acum, în răspăr cu naționalismul verde al lui Tăriceanu, că „Ne vom consulta de asemenea cu Comisia Europeană și cu Parlamentul European pentru a elabora un proiect (de modificare a Codului Penal n.n.) care să beneficieze de o puternică susținere”. Așa se explică și declarația ministrului interimar al Justiției, Ana Birchall, potrivit căreia „Îmi doresc ca alături de instituţiile care au atribuţii şi responsabilităţi în acest domeniu, de reprezentanţi ai societăţii civile şi mass media, precum şi printr-un dialog transparent cu partenerii noştri externi (subl. ns) să putem asigura bunul mers al justiţiei, ca o premisă fundamentală a unei democraţii consolidate”. Bineînțeles că această deschidere poate fi, la rândul ei, una minicinoasă, menită să mimeze dialogul cu societatea civilă și nu avem nici un motiv să credem că Ana Birchall este de bună credință mai mult decât aveam să credem în buna credință a lui Florin Iordache, dar schimbarea de ton este evidentă. După tentativa de lovitură de forță din ultimele săptămâni, Dragnea și guvernul par să fi schimbat strategia și încearcă să își recâștige credibilitatea internațională pe care ei înșiși au făcut-o țăndări. Miza acestei reabilitări externe este ușor de intuit.

 

Cum afirmam mai sus, gruparea naționalist-penală nu este deloc impresionată nici de fondurile europene nici de garanțiile de securitate pentru că se închină la alți zei. Iar abrogarea Ordonanței 13 nu i-a știrbit cu nimic din putere. Și Iordache și Tăriceanu și Nicolae continuă să ocupe poziții influente în Parlament de unde pot să facă în continuare mult rău și tot „noaptea ca hoții” așa cum ne-au obișnuit până acum. Și se pare că pot să o facă și fără aprobarea lui Dragnea pentru că scapă controlului acestuia. Cel puțin asta sugerează apelul de azi al lui liderului PSD la aprobarea în regim de urgență a Ordonanței 14: că se teme că această deschidere timidă către coordonarea cu Europa ar putea să-i atragă ostilitatea și represaliile naționaliștilor penali.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22