Economia „virtuală“ antiinvestițională a PSD

Singurul model economic care pare cel mai apropiat de ceea ce face guvernarea PSD este ceaușismul anilor ’80, în care bogăția și dezvoltarea economică existau numai în documentele partidului și în propaganda de la televizor.

Cristian Campeanu 14.11.2017

De același autor

 

Nu găsesc un model economic în lumea rea­lă care să semene cât de cât cu gu­ver­na­rea PSD. Nu avem de-a face cu o gu­vernare de stânga clasică de tip keynesian întemeiată pe mari proiecte naționale și, cu siguranță, nu ne confruntăm cu o gu­vernare liberală de dreapta. Nu suntem în fața unui ca­pitalism de stat de ins­pi­ra­ție chineză și nici a va­rian­tei sale rusești. Cel mai apro­piat exemplu este socia­lis­mul de tip „chavist“ din Venezuela, dar nu neapărat prin propaganda antica­pi­talistă și antioccidentală, ci mai ales prin nesocotirea totală a realităților pieței și înlocuirea lor cu „viziunea guver­na­men­tală“, elaborată de birocrația de partid fă­ră legătură cu economia reală. Singurul mo­del economic care pare însă cel mai apropiat de ceea ce face guvernarea PSD este ceaușismul anilor ’80, în care bogăția și dezvoltarea economică existau numai în documentele partidului și în propaganda de la televizor, în vreme ce economia rea­lă se prăbușea. Ceea ce nu era validat po­litic prin decizia partidului sau a secre­ta­ru­lui general nu exista. Economia comunistă a anilor ’80 era o economie virtuală, de partid, impusă prin represiune politică, drept „reală“, unei țări întregi.

 

Ceva de felul acesta, dar într-o variantă „soft“ deocamdată se întâmplă acum în gu­vernarea PSD. Nu contează că salariile nu cresc cu adevărat, iar povara fiscală nu se reduce cu adevărat în economia reală, sin­gurul lucru care contează pentru gu­ver­nanți este ca ele să crească „virtual“ la televiziunile de propagandă. Această falie între politica guver­na­men­tală și realitatea economică este cea mai vizibilă în mo­dul în care sunt tratate in­vestițiile, atât cele publice, cât și cele private. Eco­no­mia României crește pe ba­za consumului, alimentat de majorările ad­mi­nis­tra­tive ale salariilor buge­ta­ri­lor. Este un ar­ti­ficiu virtual care umflă buzunarele sta­tului acum, dar care, mai devreme sau mai târ­ziu, va trebui însoțit de o creștere reală ba­zată pe producție și investiții. Or, partea aceasta este complet neglijată de guver­na­rea PSD. Stânga clasică vede prin­cipalul mo­tor al creșterii în proiecte de investiții gu­vernamentale ample, în spe­cial în in­frastructură, care să genereze lo­curi de mun­că și avuție, chiar și pe da­to­rie, deci prin deficite bugetare mari. Ni­mic de felul acesta în România anului 2017, care re­pre­zintă cel mai prost an din punctul de ve­de­re al investițiilor publice, cel puțin de când România a devenit mem­bră UE. Po­trivit lui Ionuț Dumitru, pre­ședintele Con­siliului Fiscal, investițiile pu­blice s-au în­ju­mătățit în mai puțin de un deceniu, ajungând sub 3% din PIB în­tr-o țară care este trasă înapoi de calitatea proastă a infrastructurii. În programul de gu­ver­na­re, PSD promitea investiții masive în au­to­străzi și căi ferate de mare viteză, în re­țelele de energie și sistemele de iri­ga­ții, în construcția de fabrici noi de pro­ce­sare a ali­mentelor, în cercetare și inovare, în spi­tale (opt regionale. plus unul repu­bli­can). Nimic din toate acestea nu numai că nu s-a făcut, dar nici măcar nu au fost săpate fun­dațiile pentru că guvernul a fo­lo­sit ba­nii publici exclusiv pentru ma­jo­ră­ri­le de sa­la­rii în domeniul bugetar. În 2017, sec­to­rul construcțiilor inginerești, adi­că dru­­muri, poduri, căi ferate, s-a re­dus cu pes­­te 25%, iar cel al construcțiilor ne­re­zi­den­­țiale (școli, spitale) cu aproape 12%, deci nici vorbă de construcții noi și pe alocuri nici măcar de reparații, ceea ce duce la de­gra­da­rea unei infrastructuri și așa proaste.

 

Dacă guvernul nu a alocat el însuși bani de la buget pentru proiecte de investiții pu­blice, nu a lăsat nici companiile de stat să o facă. În ianuarie, guvernul a forțat com­paniile de stat să verse în avans 90% din profituri la bugetul de stat sub formă de dividende și același lucru l-a făcut și la începutul lui octombrie. Guvernarea PSD nu lasă neatinse nici investițiile locale, ca­re sunt practic compromise după or­do­nan­ța de urgență de modificare a Codului Fis­cal. Reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% a creat o gaură în bugetele lo­cale care a fost observată prea târziu de pri­mari și de autoritățile locale. Guvernul a promis că va compensa pierderile de la buget, dar guvernul minte din nou, pen­tru că nu are de unde să le finanțeze în 2018. Cu toate artificiile din economia vir­tuală, veniturile fiscale la buget au scăzut în raport cu anii trecuți și, mai grav, o parte tot mai mare din aceste venituri, apro­ximativ 75%, se duc în salariile per­so­nalului bugetar și în programe sociale, ceea ce înseamnă că nu mai rămâne mai ni­mic pentru orice altceva, nici pentru au­toritățile locale, nici pentru investiții. Exis­tă serioase semne de întrebare că în 2018 guvernul va avea bani suficienți pentru co­finanțarea proiectelor finanțate din fon­duri europene nerambursabile și trebuie să ne așteptăm ca acestea să fie descu­ra­jate pentru a menține țintele de deficit bu­getar. Investițiile străine directe au scăzut și ele cu aproape 20% în 2017, ca urmare a politicilor haotice guvernamentale, și vor scădea și mai mult în 2018. Diferențele între regiuni se vor adânci și la fel re­sen­timentele față de un centru perceput ca tot mai ostil. Politicile economice virtuale ale PSD vor adânci fisurile cât se poate de reale care se manifestă deja în coeziunea na­țională. 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2018 Revista 22