Europa nu mai are bani pentru mafioții din România

Doamna Dăncilă minte de stinge. În de­cla­rația pe marginea Ordonanței 13 făcută în Parlamentul European în februarie anul trecut, Dăncilă îl lua la rost pe vice­pre­șe­dintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, că nu a aplicat același tratament Guvernului Cioloș, votat în parlament și de majoritatea PSD. Spunea Dăncilă că mo­dificările operate de „teh­no­crați“ la codurile Penal și de Procedură prin or­do­nan­țe de urgență au fost făcute în secret și fără consultare, deși există un aviz pozitiv al CSM, că aceste modificări au încălcat drep­turile omului, că protestele sunt o în­cercare mascată de a doborî guvernul le­gi­tim și, minciuna supremă, că Guvernul Cio­loș a dat procurorilor dreptul de a schim­ba hotărârile judecătorești. În toam­nă, Dăncilă a mințit din nou când a de­cla­rat că același Timmermans „a agreat“ modificările aduse legilor justiției. Știm că a mințit pentru că săptămâna trecută Tim­me­rmans a transmis, alături de preșe­din­tele CE, Jean-Claude Juncker, o solicitare adresată României de a „regândi“ legile justiției. Nu trecuseră nici câteva ore de la nominalizarea ei, când Dragnea ne-a in­for­mat că Dăncilă susține legile justiției, iar mai târziu am aflat că va susține și mo­dificările aduse la Codul Penal și Codul de Procedură Penală.

În acest context, Dăncilă a susținut că „pen­tru mine este importantă relansarea dimensiunii europene a guvernării“ și că din acest motiv a reînființat Ministerul Fon­durilor Europene de sine stătător. Lui Dăncilă nu-i pasă de „relansarea di­men­siunii europene“ pentru că, dacă i-ar fi pă­sat, nu ar fi acceptat-o niciodată ca ti­tu­lar al acestui minister pe Ro­­vana Plumb. D-na Plumb este urmărită penal pentru abuz în serviciu în Dosarul Belina, o afacere în de­tri­mentul statului și în be­ne­ficiul lui Liviu Dragnea, același Liviu Dragnea care este suspectat de cons­ti­tui­rea unui grup infracțional organizat cu scopul de a frauda fondurile europene în Dosarul TelDrum. Or, să pui să răs­pun­dă de fondurile europene o persoană cer­ce­tată penal de DNA este un gest de un cinism nemaiîntâlnit, în condițiile în care Comisia Europeană îți trimite repetat me­saje despre nevoia imperioasă de inte­gri­ta­te în rândurile funcționarilor publici și de continuare a luptei anticorupție. Lucrurile stau însă mult mai rău.

Presa a trecut foarte ușor peste poate cea mai scandaloasă afirmație făcută luni în par­lament de un ministru. În cadrul au­dierilor, întrebată dacă există riscul ca le­ga­rea statului de drept de fondurile eu­ro­pene să afecteze ţara, doamna Plumb a de­clarat că „principalul nostru obiectiv este ca alocarea fondurilor europene să fie cel puţin la nivelul actualei perioade de pro­gramare, 2014-2020. Restul se află în discuţie şi sunt convinsă că modul în care ne vom comporta nu va avea niciun fel de impact, nici pe plan intern, nici ex­tern, asupra fondurilor“. Această decla­ra­ție este, în același timp, o mare prostie și o mare minciună, pentru că modul în care se vor comporta guvernul și parlamentul va avea un impact uriaș asupra fondurilor europene.

În aceste zile, toate guvernele din Europa, cu excepția celui român, se pregătesc pen­tru lunga bătălie pentru exercițiul bugetar care începe în 2021 pentru cinci sau șapte ani, așa-numitul Cadru Finan­ciar Multianual (MFF). La summit-ul de lu­na viitoare vor fi făcute publice prio­ri­tă­țile viitorului MFF, iar în mai Comisia va veni cu prima propunere de buget. Timpul este deja trecut pentru formularea unei poziții, dar nu figurează între prioritățile doamnei Plumb. Dacă bugetul va fi men­ți­nut la nivelul celui actual, de 960 de mili­arde de euro, va exista o gaură anuală de 10 miliarde generată de Brexit. Această gau­ră va trebui acoperită de statele bo­ga­te, contributori net, iar dintre acestea, mai multe s-au exprimat în favoarea unei restructurări și reformări a bugetului care să permită un control mai strict al dis­tri­buției. Printre ele, Olanda, Suedia și Fin­landa, țări ai căror reprezentanți la Bucu­rești solicitau în decembrie consultarea Co­misiei de la Veneția în privința legilor justiției într-o scrisoare luată în râs de li­derii PSD și acuzată de Tăriceanu de rea-vo­ință. Mai mult, prioritățile se vor schim­ba destul de serios, dinspre fondurile „de coeziune“ destinate Estului, spre ad­mi­nis­tra­rea migrației, spre zona euro și spre apă­rarea europeană. Deci nu numai că vom avea mai puțini bani, dar aceștia vor fi le­gați în mod cert de starea statului de drept și independența justiției. Germania a ce­rut-o explicit, comisarul pentru Bu­get, Gün­ther Oettinger, a declarat că le sus­ți­ne încă din mai, iar pe 23 ianuarie, cu o zi înaintea avertismentului Timme­r­mans-Juncker trimis României, comisarul pen­tru Justiție, Věra Jourová, a anunțat că va pro­pune un mecanism prin care țări precum Polonia, acuzată pentru supri­ma­rea sta­tu­lui de drept, vor fi obligate să trea­că un test privind respectarea inde­pen­denței jus­ti­ției înainte de a primi fonduri europene. Vineri, Jourová a declarat că „ce vedem în România poate fi un sem­nal îngrijorător că lucrurile nu merg în direcţia po­tri­vi­tă“. Cu alte cuvinte, nu mai există nicio în­doială că, așa cum scria Charlemagne în The Economist, bugetul UE va fi trans­format în armă (wea­po­ni­sed). Și, în fața acestei ofensive, Dragnea o trimite să ape­re interesele României pe „penala“ Rovana Plumb. Răspunsul Bru­xe­l­lesului va fi scurt și dur: Europa nu mai are bani de dat ma­fioților care au capturat România.