PNL, între catastrofă electorală și blat

Zvonurile persistente despre colapsul organizatoric la nivel central și local, precum și campania execrabilă purtată până acum conturează perspectiva unui dezastru electoral pentru PNL.

Cristian Campeanu 29.11.2016

De același autor

 

PNL a pornit în această campanie elec­to­ra­lă de la un scor de 32% din votul politic la alegerile locale (față de 37,6% al PSD), iar la începutul lui octombrie scorul era deja 30% la 40%. În prezent, cu două săptămâni înainte de alegeri, avem la dis­po­zi­ție o știre „pe surse“ des­pre un sondaj de uz intern al PNL care ar plasa par­ti­dul tot la 30% și un sondaj realizat de USR în care PNL este cotat la 18 procente, cu unul mai puțin decât USR. În vară, la alegerile de la București, sondajele ce pă­reau fanteziste ale USB (realizate de Kan­tar TNS) au fost confirmate de rezultatele alegerilor și, având în vedere acest pre­ce­dent, trebuie să considerăm sondajul USR drept plauzibil.

 

Or, o eventuală cădere de zece procente, zvo­nurile persistente despre colapsul org­a­nizatoric atât la nivel central, cât și local, precum și campania execrabilă purtată pâ­nă acum conturează perspectiva unui de­zastru electoral pentru PNL.

 

Așadar, de ce pierde PNL? Din punctul de vedere strict al dinamicii politice, cea mai mare cauză se numește USR. Formațiunea lui Nicușor Dan, Clotilde Armand și Cri­s­tian Ghinea susține că se bazează pe un electorat nou, diferit de cel al partidelor tra­diționale, dar acest lucru este în­do­iel­nic, în măsura în care nu avem nicio in­di­cație care să ne facă să credem că vom avea o creștere semnificativă a participării la vot. Dacă participarea ar fi, să zicem, în jur de 55%, atunci am putea vorbi de o in­fu­zie de sânge electoral proaspăt în po­li­ti­ca românească, pe care am putea s-o pu­nem pe seama apariției USR. Dacă, însă, așa cum apreciază ma­jo­ri­ta­tea so­cio­logilor, vom avea o pre­zen­ță în jur de 40% sau mai redusă, atunci vor­bim, mai mult sau mai pu­țin, de schimbări de op­țiune în in­teriorul aceluiași electorat. În acest caz, nu poate fi mai clar că as­cen­siunea USR se face pe sea­ma PNL. Așadar, între USR și PNL se joacă un joc de sumă zero: cu cât fenomenul USR ia am­ploare, cu atât suferința PNL se va adân­ci.

 

Transferul electoratului PNL către USR poate fi amplificat și de faptul că, spre deo­sebire de locale, unde PNL a beneficiat de pe urma prestației unor primari cu no­torietate, care au salvat partidul la Cluj, Sibiu, Oradea, Timișoara, Brașov, Alba Iu­lia sau Suceava, la parlamentare nu mai candidează nici Boc, nici Robu, nici Bo­lo­jan, care nu mai pot aduce voturi PNL. Or, exact același electorat urban pe care con­ta PNL migrează acum spre USR. Mo­ti­vele succesului USR sunt un subiect în si­ne, din care nu putem exclude moda cul­turală, dar, chiar dacă ar fi numai acesta, tot ar trebui să observăm că PNL a devenit desuet și infrecventabil pentru că a eșuat să se reformeze și să se modernizeze. Este adevărat, liberalii au reușit să curețe în ma­re parte listele de candidați cu pro­ble­me penale, dar aici s-a încheiat reforma internă. Or, de aici trebuia să înceapă. PNL avea nevoie de un grup de per­so­na­lități noi care să transmită un mesaj de in­tegritate, competență, modernitate și eu­ro­penitate, să demonstreze că se mișcă ușor în cultura antreprenorială și că poate utiliza rețelele de socializare într-un mod prietenos și chiar ludic, nu ca platforme de propagandă pentru clipuri electorale care nu se adresează nimănui. Un grup de oameni care să transmită că acest Nou Par­tid Liberal este croit după alte standarde valorice, că a lăsat în urmă balastul com­promisurilor și complicităților politico-penale și reprezintă o garanție pentru schim­bare. Nimeni nu poate concura cu PSD în materie de promisiuni populiste, dar un candidat sigur pe mijloacele sale poa­te contracara pretențiile PSD, expli­când ce se poate face, cu ce resurse, în ce scop și la ce termen.

 

Din nefericire, PNL nu are lideri cu acest profil și, de aceea, a recurs în mod dis­perat la soluția Cioloș. Care s-a dovedit a nu fi deloc o soluție. Pe de o parte, deși Cioloș are o zestre de încredere masivă și constantă, PNL nu a reușit absolut deloc să împrumute din aceasta, ba, dimpotrivă, abuzul de afișe PNL cu fotografia lui Cioloș pare să fi avut efectul invers. Electoratul nu pare să înghită deloc sugestia că, dacă votezi PNL, votezi, de fapt, Cioloș și prin­cipala cauză pentru care acest transfer de simpatie nu se produce este că electoratul nu percepe PNL ca pe un partid reformat și modern. De aceea, asocierea prim-mi­nis­trului cu USR pare mai naturală și prin­de mai bine, chiar dacă, în materie de ofer­tă electorală, nici USR nu ne propune un proiect mai consistent decât PNL. Pe de altă parte, nici Dacian Cioloș nu a func­ționat în rolul de locomotivă electorală pentru PNL. Poate că nu a dorit acest rol, poa­te că nu crede în el sau poate că pur și simplu nu este capabil să îl joace. Cioloș s-a încurcat în piruete etico-politice atât de complicate, încât nu mai este clar cum vrea să își continue cariera politică, cu ci­ne vrea să continue sau dacă mai vrea să con­tinue. Problema PNL este că fără Cio­loș nu mai reprezintă nimic, dar nu re­pre­zintă nimic nici cu Cioloș. Nu are nici mă­car o idee clară, nu are un proiect clar și nu are oameni.

 

Am afirmat mai înainte că pentru PNL se profilează un dezastru electoral. Ca să fim pe deplin corecți, „dezastru“ e o noțiune relativă. Există suficient de mulți oameni în PNL pentru care un scor de 18% e cea mai bună scuză pentru a trece din nou la remorca PSD într-un guvern de uniune națională, încărcat de beneficii, dar fără nicio responsabilitate.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22