E bine să ieșim din încremenirea actuală

Macron încearcă să reinventeze centrul, dar incluzând referințe nu numai la tradiția liberală din Europa, ci și la protecția mediului, o temă tot mai importantă pentru generațiile tinere.

Cristian Preda 19.03.2019

De același autor

Sunt realiste propunerile lui Macron?

Cred că da. Ideea de pornire a manifestului lansat de curând e stoparea valului suveranist, alimentat de populiști și naționaliști. Macron face inventarul câștigurilor aduse de UE – pace, libertate, prosperitate – și explică în ce fel am putea continua împreună. De câțiva ani, liderii europeni au fost precauți. Între altele, ei au respins ideea de a revizui tratatele. Macron propune ca acest tabu să fie dat la o parte. E firesc ca după Brexit să se discute despre reamenajarea UE. Îmi pare rău că președintele României, care găzduiește un summit informal la Sibiu consacrat tocmai acestei teme, a tăcut după ce omologul său francez a lansat ideea „renașterii“ Europei, dând astfel ocazia păpușarului Dragnea și marionetei Dăncilă să reacționeze în mod populist la propunerile lui Macron. România are nevoie mai mult ca oricând de voci credibile în dezbaterea europeană. Altfel, vom deveni un fel de periferie tristă și vulnerabilă.

Nu cumva sunt doar idei de campanie, pentru a întări opțiunile de centru?

Campania pentru europene stă să înceapă. Azi, centrul e reprezentat de liberali și de verzi. Cele două familii politice au fost excluse din majoritatea care a dominat PE în ultimele trei mandate. Familiile PPE și S&D vor avea nevoie de ajutorul centriștilor ca să poată orienta acțiunea Comisiei și a Parlamentului European în viitorii cinci ani, în condițiile în care în Consiliu există lideri precum Orbán Viktor, Alexis Tsipras sau Giuseppe Conte. Macron încearcă să reinventeze centrul, dar incluzând referințe nu numai la tradiția liberală din Europa, ci și la protecția mediului, o temă tot mai importantă pentru generațiile tinere. Votul din 23-26 mai va fi, pe de altă parte, primul după Brexit, marele succes al suveraniștilor. E nevoie de ceva nou. Președintele francez folosește retorica „renașterii“ ca să trezească speranța. E și o urmare a experienței recente cu care a fost confruntat în Franța: mișcarea „vestelor galbene“ e nu numai expresia revanșei pe care vor să și-o ia extremiștii de stânga și de dreapta, care au fost înfrânți de Macron la prezidențiale, ci și expresia unei neîncrederi a clasei mijlocii că generația copiilor ei va putea avea mâine un trai mai bun decât cel de azi.

Macron pare să vizeze Statele Unite ale Europei. Nu cumva acest proiect va diviza și mai mult UE?

Statele Unite ale Europei reprezintă un ideal de care se folosesc toți cei care cred că o consolidare a UE e preferabilă revenirii la o logică interguvernamentală. Din păcate, în ultimii ani instituția care și-a sporit puterea e Consiliul European. S-a întâmplat asta pentru că, pe de o parte, Comisia Juncker a fost mult mai slabă decât cele conduse de Barroso, iar pe de alta, pentru că mulți membri ai Parlamentului European au preferat să urmeze de multe ori pozițiile guvernelor de acasă. A fost imposibil de aceea să fie definit în mod clar și credibil un interes general european în chestiuni care au frământat opinia europenilor: migrația, șomajul, derapajele de la domnia legii. Ideea refondării Uniunii îi va irita pe populiști și naționaliști, care vor să păstreze incertitudinea actuală și presiunea câtorva guverne naționale, care blochează deciziile din Consiliul European. Așa cum s-a văzut – de pildă, în cazul încercării lui Salvini de a lucra cu Kaczyński –, euroscepticii ar vrea să se asocieze cu conservatorii. Din fericire, îi împiedică atitudinile diferite față de Rusia.

Credeți că e nevoie de o armată europeană?

Avem nevoie de o armată a europenilor. Nu de una europeană, fiindcă există țări UE care nu sunt în NATO, iar armata europenilor trebuie să fie contribuția noastră la NATO, nu alternativa la ea. M-am bucurat să văd că nu doar Franța, ci și Germania susține acest punct de vedere. Am avut ocazia de a participa pe 8 martie la Varșovia la o reuniune a PPE cu secretarul-general al NATO, Jens Stoltenberg, și cu Ursula von der Leyen, care deține portofoliul Apărării în Germania. Amândoi au aplaudat sporirea contribuției financiare a țărilor UE la bugetul NATO și au susținut nevoia unei coerențe mai mari, inclusiv după Brexit, în acțiunea celor 22 de state care sunt azi atât în UE, cât și în NATO. În România circulă o interpretare foarte stranie a cooperării din ultimii ani dintre NATO și UE: nu știu cine a născocit ideea că această cooperare ar urma să slăbească, nu să consolideze capacitatea de apărare a NATO.

Ce vi se pare important în mesajul lui Macron, în afara referințelor la securitate?

Aș menționa, mai întâi, nevoia contracarării atacurilor cibernetice din Rusia prin înființarea unei Agenții de protecție a democrațiilor. Macron a propus, de asemenea, consolidarea politicii de azil, ca și – subiect delicat pentru estici – sporirea protecției sociale. Deocamdată, ne-am mulțumit – în noile state membre – să acceptăm ca inevitabilă diferența de productivitate dintre Est și Vest și, pe această bază, imposibilitatea de a asigura același „scut social“ în întreaga UE. Nu va fi ușor de găsit un compromis social mai bun, astfel încât să păstrăm o competiție economică veritabilă într-o piață unică tot mai complexă. Dar poate că merită încercat. Subscriu ideii lui Macron potrivit căreia e bine să ieșim din „încremenirea“ actuală

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22