Bugetul UE si interese ale Romaniei

1. Contextul in care statele membre discuta noul cadru financiar multianual

Se poate vorbi in primul rand de un context geopolitic tot mai complicat, substantial diferit de cel in care s-a discutat/negociat actualul cadru financiar –2014-2020. Am in vedere intre altele:

• Mari provocari, precum securitatea granitelor, securitate interna (combaterea terorismului), probleme comune de aparare intelese in multilple sensuri si avand in vedere gama de noi conflicte (inclusiv “razboaie tip hibrid”);
• Dificultati economice in statele membre si probleme ale zonei euro, ce reclama reforme institutionale si de mecanisme/instrumente. In ceea ce priveste zona euro am in vedere nevoia de a concilia reguli (rules) cu mecanisme de impartire a riscurilor (risk-sharing);
• Fragmentare sociala pe fondul crizei economice, a efectelor globalizarii si schimbarilor tehnologice; politici publice defectuoase in trecutul mai indepartat si mai apropiat, care subestimand aspecte distributionale au favorizat ascensiunea populismului, a curentelor politice extremiste, a euroscepticismului;
• Contradictia dintre integrare mai adanca (necesara in zona euro) vs. repliere nationala; se manifesta de altfel un sindrom de resurectie a intereselor nationale in Uniune;
• Divizari in Uniune: Nord-Sud (in zona euro), Vest-Est – ultima divizare aducand in atentie o problematica economica (este vorba de un fel de “emancipare economica” a Estului) si una politica (a se vedea mai ales situatia Ungariei si Poloniei)
• Brexit-ul, care este o lovitura mare pentru ambele parti). Ar fi bine ca intre UE (cei 27) si Regatul Unit sa se ajunga la un aranjament special, care sa limiteze stricaciunile. Oricum, Brexit reduce cu cca. 10% bugetul UE daca nu se gasesc resurse de compensare.

2. Discutarea bugetului UE pentru exercitiul 2021-2027 trebuie judecata pornind de la realitate

Fac observatii in continuare folosind experienta de europarlamentar si membru al Grupului Monti (HLGOR), care a elaborat un raport privind reforma bugetului UE.

• Bugetul comun este mic in raport cu activitatea economica de ansamblu in UE: reprezinta cca 1% din PIB-ul agregat, 2% din cheltuieli bugetare   - fata de 20% buget federal in SUA;
• Bugetul UE  exprima gradul de integrare politica intre statele membre (inclusiv in zona euro), raporturi de forta si o paradigma “tranzactionala” in constructia lui, logica lui quid pro quo . Adica, o atitudine gen “ofer daca mi se da ce doresc”, intr-un fel de inteles, dar care reduce sansele de atingere a unor obiective comune. De aceea, frecvent “’nu se vede padurea de copaci’’.
• “Balantele nete” (net balances) conteaza pentru guverne mult mai mult decat “bunuri publice europene” –apropos de remarca anterioara;
• Exista un sistem de rabaturi (rebates) bizantin, ce exprima logica tranzactionala mentionata; intre statele care dau net si cele care primesc net. “’Rabatul britanic”’(British rebate) este cel mai de notorietate, dar povestea este ampla. Brexit ar trebui sa oblige la o reforma, eliminare a rabaturilor.
• Sunt viziuni diferite intre statele membre privind structura bugetului UE (cheltuieli): tari care vor mai mult pentru noi provocari (inclusive cercetare si dezvoltare, schimbarea de clima/climate change) si “traditionalisti”, tari care pun accent pe politica agricola comuna (PAC) si dezvoltare regionala. Este necesar ca bugetul UE sa raspunda mai bine noilor provocari, dar formularea lui Andre Sapir ca actualul buget este o “relicva” mi se pare o metafora exagerata. Afirma aceasta fiindca discrepante economice mari intre tari pot arunca in aer Uniunea.
• Ar fi o eroare, cred, daca ar fi reduse drastic fondurile pentru dezvoltare regionale si pentru politica agricola comuna, chiar daca sunt de acord ca se impune o reformare a acesteia din urma.

3. Premize de constructie a pozitiei romanesti

Mai jos sunt cateva orientari principiale si grile de intelegere a problematicii bugetului UE; ele pot  fi, in opinia mea, repere pentru formularea unei pozitii romanesti in contextul minat de atatea incertitudini si riscuri.

• Este obligatoriu sa imbinam interese specifice/nationale (legate de dezvoltare economica  si securitate) cu interese generale ale Uniunii;
• Are sens sa sustinem cresterea bugetului UE (la cca 1,2% din PIB cumulat) pentru a concilia protejarea PAC si dezvoltarea regionala (coeziunea) cu finantarea noilor nevoi; propunerea Comisiei de a reduce PAC si fonduri de coeziune cu 25% pentru a finanta noi programe nu ne avantajeaza;
• Reducerea fondurilor pentru PAC si dezvoltare regionala/coeziune in mod considerabil ar fi o eroare, in opinia mea, avand in vedere discrepantele economice din UE. Este de salutat aici flexibilitatea pozitiei Germaniei, mai ales dupa formarea noului guvern de coalitie (fata de pozitia, de exemplu, a Olandei si Austriei)
• O reforma a PAC poate avea loc, dar este de dorit sa fie diminuate cat mai putin fondurile pentru statele mai putin dezvoltate (intre care Romania, care are si un sector agricol important); trebuie subliniat ca PAC-ul nu reveleaza nici acum echitate intre statele membre.
• Sa sustinem finantarea noilor nevoi ca bunuri publice europene; ma refer la aparare , pentru care Comisia propune o finantare de cca 4-5 miliarde euro –ce include PESCO;  protejarea granitelor, pentru care se propune o suma cvasi-similara; programe de dezvoltare in vecinitati, care sa stavileasca si fluxuri de imigrare;
• Este necesara o crestere a resurselor proprii ale bugetului UE. Ar merita sa fie introduse taxe care sa combata poluarea si tranzactiile financiare ar trebui sa fie impozitate. As penaliza drastic evaziunea fiscala si as suplimenta bugetul UE cu resurse obtinute din lupta contra evaziunii si a optimizariii fiscale;
• Intrucat, programele de investitii din bugetul UE (ex: Planul Juncker) au avantajat tarile mai dezvoltate este nevoie de o discriminare pozitiva in favoarea statelor mai putin dezvoltate - care se confrunta si cu exod masiv de forta de munca (cazul Romaniei este relevant).
•  

4. Intentia de a se creea un buget al zonei euro

• Zona euro are nevoie de reforme care sa o faca mai robusta.
• Acum exista o relansare economica favorizata de factori ciclici si politicile neconventionale ale BCE. Dar o incetinire economica, chiar o recesiune, sunt inevitabile in viitor fiind inerente dinamicii economice. O normalizare a politicii monetare ar contribui si ea la incetinire economica  - fata de media actuala a ccresterii economice de cca 2% ce este peste potential in raport cu imbatranirea populatiei si dinamica productivitatii muncii.
• Este esential ca zona euro sa aiba instrumente care sa ajute amortizarea socurilor asimetrice. De aceea sunt de salutat propuneri de reforma, fie ca vin de la Comisie, de la Paris, Berlin, din alte parti. Mai sus aminteam de o “capacitate fiscala”, de aparitia posibila a unui Fond Monetar European care sa ajute procesele de restructurare (care insa nu trebuie sa fie declansate in mod automat inducand astfel panica si tensiuni pe piete), de completarea Uniunii Bancare cu o schema colectiva de garantare a depozitelor. Toate acestea sunt demersuri complicate intrucat implica aranjamente fiscale si ïmpartire a riscurilor.

Un buget al zonei euro si alte instrumente ce reclama finantare  ar putea aspira resurse din bugetul UE. Nu ar trebui sa se intample asa ceva. Chiar daca Romania tinteste sa adere la zona euro, bugetul UE nu trebuie sa fie “golit” de presiuni din zona euro.

5. Aderarea Romaniei la zona euro

Romania tinteste aderarea la zona euro in perspectiva anilor 2023-2024. In acest scop sunt necesare reforme  structurale care sa sprijine convergenta reala, o consolidare bugetara solida. As mentiona in acests sens:

• Avem venituri fiscale extrem de mici, sub 26% din PIB, insuficiente pentru a finanta bunuri publice de baza; trebuie sa ajungem cu aceste venituri la cel putin 30% din PIB, care ne-ar asigura si spatiu fiscal necesar la nevoie (nota bene: in UE media veniturilor fiscale este de cca 40% din PIB);
• deficitul structural al bugetului public trebuie sa ajunga la sub 1% din PIB la aderare;
• balanta externa trebuie sa fie cat mai echilibrata si sa se bizuie cat mai putin pe fonduri europene
• competitivitatea productiei este esentiala si nu trebuie realizata prevalent prin salarii scazute.

Trebuie sa ne lamurim ce ar implica un program de asistenta din partea Comisiei pentru aderarea la zona euro. Din ce resurse s-ar face? Din fondurile structurale si de coeziune dedicate Romaniei? Sunt intrebari care cer raspunsuri cat mai clare.

6. Intentia de a se conditiona accesul la resurse europene

Opinia mea este ca un regim de conditionalitati nu trebuie sa amestece chestiuni politice cu problematica economica. As mentiona ca:

• fondurile pentru dezvoltare nu sunt un “granturi” ale unor state pentru altele, ci intra in logica de creare a unui “level playing field”, de conditii echitabile pe o Piata Unica caracterizata de asimetrii.
• Piata Unica nu creeaza conditii egale de concurenta daca avem in vedere dotarea cu factori de productie, puterea foarte diferita a firmelor si statelor.
• Exista o conditionalitate launtrica in mecanismul accesarii fondurilor UE in masura in care, de pilda, OLAF verifica corectitudinea folosirii acestor resurse.

Afirmand aceasta, trebuie subliniat totodata ca statele membre ale UE trebuie sa respecte valorile statului de drept, democratice, reguli de baza ale functionarii Uniunii.

Text pe baza prezentarii facute la seminarul organizat de reprezentanta Comisiei Europene,  Parlamentul Romaniei, 28 martie 2018