Jihad pentru inima Europei

Teroriștii au atacat libertățile cetățenești, iar efectul pervers este că acum statele sacrifică ele însele o parte dintre aceste libertăți, în numele luptei contra terorii. În momentul în care primul și cel mai important dintre drepturi - dreptul la viață - le-a fost atacat, francezii, în ansamblul lor, s-au comportat exemplar. Reacția în fața sângelui vărsat a fost una umană și pașnică. Oamenii s-au organizat pe rețelele de socializare și și-au deschis casele celor aflați în nevoie. Au plecat cu sutele spre spitale să doneze sânge.

Eliza Francu 24.11.2015

De același autor

 

 

Au ieșit în piețe să-i plângă în tăcere pe cei morți. Liderii religioși musulmani s-au adunat în Marea Moschee din Paris să denunțe atentatele și Islamul radical. Oamenii au avut grijă să combată zvonurile toxice și pe politrucii care încercau să profite. Când militanți ai extremei drepte au încercat să politizeze o manifestație din Lille, au fost alungați. Oamenii le-au strigat: „Fasciștilor, plecați acasă!“. Mai mult, s-a organizat și un alt tip de „rezistență“ în fața teroriștilor: oamenii au ieșit cu miile la terase, la restaurante. Pentru a le arăta teroriștilor că nu se tem și că nu vor reuși să lovească în modul de viață francez.

 

Și totuși, în doar două zile, totul s-a schimbat. Franța s-a trezit luni dimineață cu un președinte care îi spunea că „țara e în război“, că va exista o stare de urgență pe termen nedefinit, că frontierele sunt închise și că legi importante vor fi schimbate. A fost interzis dreptul la orice manifestație publică, ceea ce a pus capăt dialogului național. Statul a explicat că trebuie să restrângă libertățile pentru a apăra libertatea. Prestația președintelui François Hollande a fost lăudată. A reacționat abil, sobru și la înălțimea momentului, spune presa franceză. Deciziile sale au fost considerate credibile de peste două treimi dintre francezi (70%). Și e normal ca în asemenea momente de panică oamenii să vrea să se simtă protejați, chiar cu arma în mână.

 

 

http://revista22.ro/files/news/manset/default/hollande%201.jpg

 

 

Cu cât starea de urgență va dura mai mult, cu atât schimbările vor fi mai profunde la nivelul societății. Primele care au devenit vizibile sunt cele de la nivelul politicii. În primul rând, ideologia pare să se fi răsturnat. Președintele francez și premierul său, Manuel Valls, au preluat bucăți mari din programul Frontului Național: retragerea naționalității; supravegherea moscheilor; consemnări la domiciliu; înarmarea polițiștilor; închiderea frontierelor; regândirea din temelii a acordurilor Schengen. Mai mult, s-a produs la nivel înalt amalgamul toxic între atentate și imigrație. Chiar dacă Hollande nu a spus o secundă că ar dori să renunțe la politica de împărțire a imigranților și că Franța are o „datorie“ de a prelua 30.000 de refugiați, datorie egal importantă cu cea de a-i apăra pe francezi, în urma lui, premierul Manuel Valls avansa ipoteza că teroriștii ar fi putut să profite de valul de imigranți pentru a se strecura în Franța (asta în ciuda faptului că teroriștii identificați erau cetățeni europeni și că atât oficiali germani, cât și francezi au avertizat că ISIS poate lansa această pistă falsă, pentru a politiza și radicaliza chestiunea refugiaților în Europa). E replica favorită a șefei extremei drepte, Marine Le Pen.

 

În fața acestei deplasări de discurs, dreapta a rămas aproape fără replică. Liderul opoziției conservatoare, Nicolas Sarkozy, a părut că face război nu contra teroriștilor, ci contra lui Hollande, a fost de altfel acuzat că rupe unitatea națională. Marine Le Pen, prinsă și ea cu garda jos, a încercat să încaseze câteva dividende pe tema discursului său antiimigrație. A cerut expulzări și oprirea imediată a intrării oricărui migrant în Franța. Dar strategia nu a funcționat. Tot Hollande a fost cel care i-a convins pe francezi. Preluând o parte din discursul dreptei din domeniul securitar, Hollande a câștigat deja 8 puncte de popularitate în zilele de după atentate. Așa că întrebarea care se pune acum este ce versiune a dreptei va ieși de fapt din urne?

 

Un alt front de luptă deschis imediat după atentate este cel pentru modificarea regulilor Schengen. La Consiliul JAI extraordinar convocat de Franța, s-a decis rescrierea acordurilor Schengen. Nu știm până la ce punct, deocamdată s-a vorbit despre controale sistematice și aprofundate, inclusiv pentru cetățenii europeni, la granițele externe ale „spațiului fără frontiere“. Nu doar un control al documentelor de identitate, dar și o consultare generalizată a bazelor de date Europol și Interpol. Un proiect concret de modificare a Schengen va fi prezentat până la finele anului. Schengen a primit deja o dublă lovitură: din partea teroriștilor care au lovit în Franța și din partea reinstituirii controalelor la frontiere de către Ungaria, Slovenia, Austria și Germania, mergând uneori până la închiderea acestor frontiere, în urma afluxului de imigranți. Se va permanentiza restabilirea frontierelor interne? Chiar lăsând deoparte complet faptul că există sute, mii de cetățeni radicalizați pe propriile teritorii, cum vor fi verificați cetățenii europeni, când există sute de puncte de trecere doar între Franța și Belgia? Câte milioane de lucrători transfrontalieri și-ar pierde slujbele? Ce costuri ar presupune asta pentru economiile naționale?

 

Teroriștii au atacat libertățile cetățenești, iar efectul pervers este că acum statele sacrifică ele însele o parte dintre aceste libertăți, în numele luptei contra terorii. Și suntem abia la începutul acestei lupte. Politicienii nu au îndrăznit încă să abordeze cea mai sensibilă problemă dintre toate. Franța are cea mai mare populație de musulmani din întreaga Europă Occidentală. Mare parte din ei sunt prost integrați, săraci și ghettoizați. Teroriștii au provenit din rândurile lor. Bomba cea mai periculoasă este în interiorul granițelor, nu în afara lor, iar un război pe plan intern cu aceste minorități este exact ce își dorește ISIS.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22