De ce un președinte „suveranist” în România ar fi fost un dezastru pentru Republica Moldova

Mai mult de 150.000 de cetățeni români au votat pe teritoriul R. Moldova în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România din 2025, înregistrând cea mai mare participare din toate timpurile.

Ileana Racheru 03.06.2025

De același autor

Majoritatea covârșitoare a votanților (88%) a optat pentru Nicușor Dan, candidat cu opțiuni proeuropene clare, total opuse populismului, naționalismului și anti-occidentalismului lui George Simion. Alegătorii din R. Moldova sunt o elită care are o aderență sinceră față de valorile ce o leagă de România și/sau este conștientă de impactul dezastruos în ceea ce privește parcursul proeuropean și securitatea R. Moldova, pe care l-ar fi avut un președinte al României ostil R. Moldova. Altfel spus, un președinte „suveranist”[1] la București ar fi deschis calea pentru trimiterea R. Moldova sub influența directă a Moscovei.

George Simion și AUR ar fi susținut erodarea guvernării proeuropene de la Chișinău chiar în an electoral – în septembrie 2025 vor fi organizate alegeri parlamentare și este probabil ca Partidul Acțiune și Solidaritate, din care provine și Maia Sandu, să nu mai obțină majoritatea în legislativ. Simion ar fi acționat în tandem cu cei care l-au susținut pe el sau pe Călin Georgescu în 2025: fostul președinte pro-rus al R. Moldova Igor Dodon, primarul Chișinăului, Ion Ceban, care, după ce a fost în partide proruse a creat Alternativa Națională – o mișcare politică fals proeuropeană și Natalia Morari (jurnalista care a renunțat la retorica proeuropeană și a trecut la propaganda prorusă, după ce s-a aflat că are un copil cu mafiotul Veaceslav Platon, fugit la Londra). De altfel, discursu­rile politice ale lui George Simion și ale pro-rușilor din Republica Moldova au teme comune, precum suveranitatea, neutralitatea, minciuni cu privire la implicarea în războiul din Ucraina, „asaltul” LGBT și UE asupra valorilor tradiționale.

În același timp, discursul cu accente unioniste ar fi radicalizat și electoratul rusofon și rusofil din R. Moldova împotriva guvernării proeuropene.

 O victorie a lui George Simion ar fi demoralizat electoratul proeuropean, care ar fi ajuns la concluzia ca R. Moldova nu mai are șanse reale în procesul de integrare europeană, odată ce își va fi pierdut susținerea Bucureștiului și se află prinsă ca într-o menghină între un stat aflat în război și altul ai cărui politicieni de vârf fac jocul Rusiei împotriva Chișinăului.

George Simion și AUR ar fi susținut interesele Moscovei prin sistarea sprijinului financiar și economic pe care România îl acorda R. Moldova. Deși nu a avut niciun program electoral, George Simion a declarat că „Republica Moldova este un monstru” și că „pe pământul nostru, în cetățile noastre, la Tighina, la Soroca, au venit sovieticii și ne-au luat pământ și frați (...) S-a trecut la perioada de independență când Ion Iliescu a fost laș și nu a făcut pasul care era firesc de făcut după Podurile de Flori, când trebuia să ne unim, am pierdut o șansă istorică. Și de atunci încoace noi avem acest stigmat, că noi trebuie să finanțăm Republica Moldova... Eu privesc că noi, de fapt, sponsorizăm separatism și atitudini antiromânești”. Lipsirea R. Moldova de sprijinul românesc ar duce la o situație economică catastrofală în țara vecină și ar favoriza un vot de blam împotriva forțelor politice proeuropene. În ultimii ani, din cauza crizelor energetice repetate determinate de Rusia, R. Moldova a cumpărat gaz și electricitate din România sau de pe piața europeană (inclusiv pentru regiunea transnistreană). În plus, România este un pilon important în procesul pentru aderarea Republicii Moldova la UE. Începând din 2022, România a participat la crearea unor formate multilaterale dedicate susținerii aderării R. Moldova la UE – Platforma Moldova (creată împreună cu Franța și Germania) și a susținut includerea R. Moldova în Inițiativa celor 3 Mări.

Scenariul realizării unirii României cu R. Moldova prin falimentarea ultimei se regăsește de mai bine de 10 ani în discursul falșilor unioniști de pe ambele maluri ale Prutului. În perioada în care R. Moldova se afla sub coordonarea informală a oligarhului Vladimir Plahotniuc, aceasta a produs doar proteste ale unioniștilor, menite să deturneze manifestațiile societății civile și ale opoziției care contestau corupția endemică a clasei politice. În contextul actual, falimentul economic al R. Moldova ar facilita doar accesul la putere pentru forțele politice pro-rusești și fals proeuropene. O majoritate pro-rusă în parlamentul de la Chișinău ar permite Moscovei să folosească R. Moldova ca pion suplimentar împotriva Ucrainei. Aeroportul din Chișinău ar putea fi utilizat de Moscova pentru întărirea efectivelor din Transnistria. Până în prezent, Transnistria nu a putut fi folosită de Rusia în războiul împotriva Ucrainei, doar pentru că aceasta este izolată între guvernul proeuropean de la Chișinău și armata ucraineană, care nu permite anexarea regiunii Odessa.

Candidatul „suveranist” a pledat pentru neutralitate și oprirea ajutorului militar pentru Ucraina: „Poziția noastră față de războiul de agresiune al Rusiei față de Ucraina, care deja durează de trei ani și nu merge nicăieri, este neutralitatea, nu escaladarea, nu alimentarea cu arme, și alinierea perfectă la politica Administrației Trump”, a spus Simion. Dacă UE nu ar mai sprijini Ucraina, situația de securitate a R. Moldova s-ar deteriora foarte mult și ar deveni prima victimă a Rusiei, ai cărei generali au anunțat, încă din 2022, că plănuiau să ajungă în Transnistria.

1. Suveranismul nu există ca ideologie politică, este doar un termen sub care se autoidentifică politicienii și partidele extremiste.

 



 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2025 Revista 22