Republica Moldova, sub asediul mafiei politice

La aproape doi ani de la fuga oligarhului-mafiot Vladimir Plahotniuc, Republica Moldova rămâne încă prizoniera moștenirii lăsate de acesta.

Ileana Racheru 27.04.2021

De același autor

La 23 aprilie 2021, o majoritate de conjunctură (formată din PSRM - Partidul Socialiștilor din Republica Moldova și Platforma Pentru Moldova - care include Partidul Democrat și Partidul Șor) a votat în parlamentul de la Chișinău câteva declarații și hotărâri controversate. Cel mai important act a fost cel prin care legislativul și-a arogat ilegal prerogativa revocării Domnicăi Manole, președinta Curții Constituționale (CC), precum și învestirea unui alt judecător în această funcție. La câteva ore după votul din parlament, CC a suspendat cele două hotărâri care modificau componența acesteia. Maia Sandu, președinta în exercițiu a R. Moldova, a convocat Consiliul Suprem de Securitate și a solicitat instituțiilor cu atribuții în domeniul asigurării ordinii publice să nu participe la acțiunile neconstituționale ale majorității parlamentare. CC și Președinția sunt singurele instituții independente din R. Moldova.

Ce s-a întâmplat la 23 aprilie reprezintă ultima tentativă a unei majorități formate din politicieni - despre care presa a dezvăluit că sunt implicați în afaceri cu mafia sau corupți - pentru a tergiversa organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Cu câteva săptămâni în urmă, CC a publicat o hotărâre potrivit căreia în R. Moldova sunt întrunite condițiile pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Pentru a decala data scrutinului cu cel puțin 2 luni, aceeași majoritate parlamentară a votat la 1 aprilie instituirea stării de urgență.

La aproape doi ani de la fuga oligarhului-mafiot Vladimir Plahotniuc, Republica Moldova este prizoniera moștenirii lăsate de acesta. Și anume, un parlament care a rezultat din adoptarea unui sistem electoral criticat de Comisia de la Veneția și în care aproximativ 70% dintre deputați au fost trimiși să reprezinte interesele fugarului și ale rețelelor de corupție patronate de acesta.

PSRM este cel mai important partid pro-rus din Republica Moldova, fiind condus de fostul președinte Igor Dodon. Deși, declarativ, au susținut că doresc organizarea alegerilor anticipate, în practică, socialiștii au făcut tot ce au putut pentru a le tergiversa de teamă că cifrele din sondaje, care nu îi avantajează, se vor confirma, dar și pentru că ar putea să își piardă imunitatea dată de statutul de deputat, precum și veniturile rezultate din afacerile ilegale. De-a lungul timpului, cetățenii R. Moldova au aflat că PSRM era finanțat din paradisuri fiscale, că Dodon era președintele – kuliok (punga cu bani de la mafiotul Plahotniuc) sau că a fost agentul „Kremlinovici” al serviciilor secrete rusești.

Partidul Șor-populist este controlat de oligarhul Ilan Șor, implicat în devalizarea sistemului bancar din R. Moldova și care a fugit în Israel de teamă că ar putea ajunge în pușcărie după ce fusese condamnat la 7 ani de închisoare, în primă instanță.

Partidul Democrat (PD) este principala formațiune cu care Vlad Plahotniuc a controlat pârghiile puterii și rețelele de interese și afaceri din R. Moldova, care după fuga acestuia s-a scindat și regrupat, în parte, sub comanda lui Igor Dodon. Cea mai reprezentativă figură a partidului este Pavel Filip, cel care a fost învestit ca premier la miezul nopții, pe fondul protestelor masive din 2015.

Populația Republicii Moldova se luptă cu sărăcia extremă, corupția endemică și pandemia de COVID-19. Republica Moldova este unul dintre statele europene cu cea mai mare rată a mortalității cauzată de virusul SARS-COV-2. Este singura țară al cărei guvern nu a prevăzut în bugetul pentru anul 2021 niciun leu pentru achiziția de vaccinuri. Deși ulterior au fost făcute alocări în acest sens, până în prezent guvernul de la Chișinău nu a reușit să cumpere nicio doză de vaccin. Toate vaccinurile disponibile în R. Moldova provin din donații occidentale, acțiuni în care România s-a remarcat. În competiția de imagine asociată „geopoliticii” vaccinurilor a intrat în weekendul trecut și Rusia, după ce a promovat intens pe diverse canale de propagandă mesaje pentru discreditarea vaccinurilor produse în Occident. Așa s-a ajuns la situația în care un grup de medici din Găgăuzia a trimis Ministerului Sănătății de la Chișinău o scrisoare prin care a anunțat că nu dorește să beneficieze de vaccinul Astra-Zeneca trimis de România și că preferă să aștepte (fără un orizont de timp) vaccinurile Sputnik V sau Pfizer. //

Ileana Racheru este expert în spațiul ex-sovietic și doctor în științe politice la Universitatea din București.

Nota: Articolul a fost trimis redactiei la data de 26 aprilie.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22