Epoca Trump: inflaţie, dobânzi mari şi război comercial

Întrebarea pieţei este: îi dă mâna lui Trump să declanşeze „un război comercial“ cu lumea largă?

Lidia Moise 15.11.2016

De același autor

 

Victoria lui Donald Trump anunță revigorarea inflației, întărirea dolarului, majorarea do­bân­zilor şi multă, multă volatilitate în pieţele fi­nan­ciare. Se vor schimba profund datele po­li­ti­cilor mari ale economiei ame­ri­ca­ne: de la stimulare mo­netară se va trece la sti­mularea fis­cală. După criza din 2008, Fe­deral Reserves, sistemul ame­rican de bănci centrale, a in­jectat dolari în­tr-o piaţă în ca­re au scăzut ratele do­bân­zilor. Acum piaţa financiară pândeşte mo­men­tul în care Federal Reserves va mări do­bânzile sale de po­li­tică mo­ne­tară, probabil în decembrie. Sunt însă analişti care anticipează o amânare a aces­tei mişcări, care are forţa de a întări şi mai mult dolarul, deoarece Federal Reserves nu ar dori să sufle în jarul tensiunilor din pie­ţele financiare. „Es­te rezonabil să presu­pu­nem că Fed va amâna pregătirile pentru ma­jo­rarea ratelor dobân­zi­lor până când vor exis­ta informaţii eco­no­mice mai clare“, spune Geor­ge Saravelos, eco­nomist la Deutsche Bank.

 

După o cădere imediată provocată de şocul vic­toriei lui Trump, deoarece pieţele fi­nan­ciare au pariat pe Hillary Clinton, bursa ame­ri­cană şi, în general, piaţa globală de capital şi-a revenit, ba chiar s-a înviorat. Euforia pieţelor se datorează aşteptărilor create de re­torica lui Trump privind scăderea taxelor, com­binată cu anunţarea unor programe de in­ves­ti­ţii masive. Investitorii pariază acum pe fap­tul că programul de po­li­ti­că fis­cală al lui Trump va avea susţinerea republicanilor, ca­re controlează și Senatul, și Ca­mera Reprezentanților, dând astfel undă verde unui nou cod fiscal, simplificat şi cu ta­xe mai mici. Investitorii aş­teap­tă împlinirea pro­mi­siu­ni­lor de campanie, acelea în ca­re impozitul pe profitul fir­me­lor, aflat acum la 35%, va fi mai mult decât înjumătăţit şi va ajunge la 15%. Singură, această măsură are puterea de a împrăştia mai mulţi bani ca dividende, de a mări investiţiile private şi de a stimula re­pa­trie­rea câştigurilor.

 

Băncile sunt favorizate de perspectiva aban­do­nării restricţiilor impuse post-criză de Ad­mi­nis­traţia Obama, aşa-numita Reformă Dodd-Frank, după numele iniţiatorilor acestei en­ci­clo­pedii de reglementări. Trump a criticat re­for­ma, deşi a admis că există o nevoie pentru nişte reglementări ale sistemului financiar, dar ceea ce emoţionează acum pieţele fi­nan­ciare este comentariul său potrivit căruia „noi nu avem nevoie de reglementări sufocante care îngreunează redresarea economiei... le vom înlocui cu politici noi care să încurajeze creş­terea economică şi crearea de locuri de muncă“. Această retorică a urcat cu 12% in­di­cele bursier al acţiunilor bancare americane la finalul săptămânii în care el a cucerit fo­toliul de la Casa Albă.

 

Există însă şi temeri majore privind efectul pozitiv al acestei revoluţii fiscale pe care a pro­mis-o Trump. Viziunea sa economică este intens protecţionistă şi antiglobalistă, dacă îşi va onora promisiunea de revizuire a tratatelor de liber schimb, cum ar fi NAFTA, acord sem­nat cu Canada şi cu Mexic. Denunţarea tra­ta­tu­lui ar echivala cu un zid protecţionist pe ca­re SUA l-ar ridica în relaţiile comerciale cu cei doi vecini. Unii critici sunt sceptici şi rea­min­tesc faptul că Trump a profitat de costurile mici din Mexic, unde a produs haine, pe care le vin­dea acasă fără taxe vamale, iar Ivanka îşi co­sea în Vietnam şi în China produsele afa­ce­rii sale cu îmbrăcăminte. Întrebarea pieţei es­te: îi dă mâna să declanşeze ceea ce analiştii numesc deja „un război comercial“ cu lumea largă? În fond, impunerea de bariere tarifare importurilor, căci asta vrea Trump, ar de­ze­chi­li­bra lanţul global de aprovizionare, gest care, pâ­nă la urmă, se poate întoarce ca un bu­me­rang împotriva SUA şi ar putea duce la pier­de­rea de locuri de muncă şi la scumpirea pro­du­se­lor, de la papuci până la telefoane so­fis­ti­ca­te, deci la inflaţie. Pieţele financiare au me­mo­rie bună, un asemenea experiment protec­ţio­nist a mai avut loc în 1930, adică în epoca Marii Recesiuni, pe care, se pare, a adâncit-o. A fost Legea Smoot-Hawley, mult discutată în acele vremuri, care a adus ceva câştiguri ime­diate, dar a sfârşit prin a produce şomaj ma­siv. Până la urmă, raţiunile economice ca­re au dus la tratatele de liber schimb nu s-au modificat, dimpotrivă, toată lumea a avut de câştigat. Deocamdată, dolarul este mai pu­ter­nic, deoarece pieţele valutare pariază pe refor­mele fiscale. Totuşi, pieţele financiare sunt volatile, adică reacţionează rapid şi nervos ca răs­puns la orice gest politic. Până la alcă­tui­rea cabinetului şi asumarea politicilor mai sunt încă nişte paşi. În acest timp, dolarul creşte în faţa monedei europene, a yenului, a yuanului şi a francului elveţian, aurul scade, semn clar de anticipare a reformelor. Ame­nin­ţarea de revizuire a tratatelor de liber schimb blochează acordul cu Uniunea Europeană aflat pe masa negociatorilor, ceea ce ar trebui să ne şteargă din cap ideea că am putea cir­cula liber prin America, aşa ca francezii. Ex­porturile noastre către SUA nu sunt foarte consistente şi, probabil, barierele tarifare nu ne-ar provoca mari pierderi. Administraţia Trump pune presiune însă asupra companiilor americane care produc prin străinătate, iar Ford este un nume generic, deocamdată, din cauza afacerii sale mexicane, dar analiştii nu exclud lărgirea orizontului critic şi asupra fabricilor de peste ocean. Economia noastră va suporta însă efectul majorării dobânzilor, ca­re ar mări costurile la care se împrumută sta­tul. Un semnal de prudenţă pentru even­tualele experimente populiste ale politi­cie­nilor. Dacă dobânzile vor creşte, dolarul va atrage banii către America, atunci economiile emergente şi monedele lor se vor afla sub pre­siunea pieţelor financiare.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22