Euro și băncile europene, primele victime ale ascensiunii populismului

Ascensiunea dreptei populiste, deși previzibilă, părea să nu aibă efecte economice imediate, însă înfrângerea partidelor lui Macron și Scholz a lovit moneda unică și bursele din Franța și Germania.

Lidia Moise 11.06.2024

De același autor

Piețele financiare păreau imune în fața rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul European, oricare ar fi fost acelea. Indiferența piețelor era justificată de argumente legate de faptul că previzibila ascensiune a dreptei populiste nu va mai putea influența nici traseul banilor europeni, nici politica fiscală a Uniunii. Banii europeni sunt deja alocați prin buget până în 2027, iar politica fiscală a fost stabilită cu câteva săptămâni înainte de fostul Parlament. În ciuda sondajelor care anticipau o creștere a ponderii partidelor populiste de dreapta, analiștii se așteptau la o reacție redusă sau chiar indiferentă a piețelor financiare la alegerile pentru Parlamentul European. „Datele istorice sugerează că aceste alegeri au, de obicei, un efect minim asupra piețelor și anticipăm un scenariu similar de această dată. Sondajele indică o creștere a partidelor populiste de dreapta, dar nu într-o măsură care ar amenința majoritatea predominantă deținută de facțiunile conciliante, pro-UE, Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D), Partidul Popular European (PPE), Renew și Verzii”, considerau analiștii Danske Bank înainte de alegeri.

Însă moneda unică s-a depreciat brusc după anunțurile privind rezultatele preliminare, atingând o cotație de 1,0736 dolari pentru un euro în dimineața de 10 iunie, o alunecare cu 0,58% a valorii sale față de cotația din seara alegerilor. Revelația privind posibilitatea ca Franța să vireze decisiv la dreapta și scorul bun al partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfG) au mișcat piețele financiare care iau în calcul un risc politic din aceste rezultate ale alegerilor.

Indicele pieței bursiere din Franța, CAC 40, a coborât în primele ore după deschiderea pieței cu mai mult de 2,2%, influențat de scăderea acțiunilor băncilor BNP și Société Générale, care au pierdut aproape 6% din valoare. Indicele bursei germane, DAX, a coborât cu 0,75%, continuând o tendință de scădere, observată și la băncile mari Commerzbank și Deutsche Bank. Este însă posibil ca această evoluție a acțiunilor băncilor franceze și germane să fie influențată și de reducerea dobânzii de politică monetară, care afectează câștigul din obligațiunile suverane. 

Aceste reacții imediate ale piețelor financiare descriu îngrijorarea privind evoluția economiilor europene, în contextul unei influențe masive a populismului asupra politicilor economice. Un Parlament European polarizat și mai fragmentat ar putea influența semnificativ nu doar politicile privind imigrația, clima sau continuarea integrării europene, ci și alocarea resurselor bugetare. Analiștii piețelor financiare se așteaptă ca PPE să poată construi o majoritate cu extrema dreaptă, însă nu exclud concesii importante pe care partidul lider va trebui să le facă pentru a domina situația.

Politicienii români ar trebui să urmărească atent evoluțiile viitoare, întrucât ascensiunea extremei drepte în țările care sunt contributoare nete la bugetul european ar putea avea ca efect un impuls pentru restrângerea finanțărilor și o invitație la austeritate bugetară. Alternativa pentru Germania (AfD) a candidat în aceste alegeri în care a învins partidul cancelarului Olaf Scholz cu lozinca „banii noștri din impozite să rămână pentru poporul nostru”. De altfel, AfD a depus chiar un recurs de urgență la Curtea Constituțională Germană, în care a susținut că fondul european NextGenerationEU (NGEU) a încălcat tratatele UE – fără succes, deocamdată. 

Ascensiunea populiștilor poate avea însă și unele efecte benefice pentru economiile statelor europene. Unii analiști se așteaptă la o relaxare permanentă a regulilor privind ajutorul de stat, ceea ce ar conveni multor economii europene. Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni consideră că Uniunea Europeană este reglementată excesiv, mai multe competențe ar trebui returnate la nivel național, și va încerca să impună reducerea reglementărilor sufocante, birocrația și legile considerate inutile. Totuși, acest grup consideră că disciplina fiscală și o Bancă Centrală Europeană independentă, fără o agendă politică, sunt modalități de a preveni șocuri economice viitoare.

Indiferența cetățenilor față de rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European pare să fi condus la ascensiunea populismului, cu efectele sale negative asupra economiei, sugerează Paul Donovan, economistul-șef al băncii elvețiene UBS. ”În orice societate care se confruntă cu o perioadă de tulburări economice, unii oameni se descurcă mai bine, în timp ce alții se descurcă mai rău. Cauzele sunt complexe, dar cei care suferă vor o explicație simplă. Acest lucru încurajează economia țapului ispășitor - acuzând un grup minoritar de crearea problemele economice. Economia țapului ispășitor încurajează politica de prejudecăți, în care politicienii promit că totul va fi în regulă dacă acel grup poate fi exclus. Acest lucru ajută la explicarea succesului extremiștilor la alegerile europene”, spune Donovan. Totuși, avertizează economistul, crizele economice nu sunt depășite, actuala conjunctură economică globală poate provoca perturbări în economiile europene în următorii ani și asta sugerează că economia țapului ispășitor și reacțiile politice asociate cu aceasta vor persista.

Paradoxal, deși nu au programe economice solide, coerente și eficiente pentru a rezolva problemele economiilor europene, populiștii au sedus electoratul promițând o prosperitate pe care nu o pot oferi prin forțe proprii, și asta pare să fie miza alegerilor anticipate anunțate de Macron.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22