Graba de a şterge taxele lasă urme pe buget

Obiceiul de a lansa în preajma alegerilor bombe care răstoarnă calculele unui buget atât de suplu este periculos.

Lidia Moise 01.11.2016

De același autor

 

Lovitură de taxe în parlament! Liderul social-democraţilor, în încercarea de a-l depăşi pe fostul premier Victor Ponta la favoruri economice cu iz electoral, a şters, dintr-o lovitură, 102 ta­xe de pe faţa facturilor. Mă rog, 101, ca-n desenele ani­mate, deoarece se pare că, la o privire mai atentă, una dintre taxele astea para­fis­cale alunecase de două ori în textul reglementării. Su­nă însă bine, aşa, electoral, să tai taxele, îl despovărezi pe bietul contribuabil de tot soiul de mici plăţi care-l chi­nuiau.

 

În ciuda titlurilor din presă, acestea nu sunt taxe în înţelesul clasic, ci ţin de parafiscalitate, adică banii colectaţi nu se duc la buget, fiind folosiţi pentru aco­pe­rirea costurilor prestării serviciilor res­pec­tive. Deci e cumva vorba de tarife pentru servicii oferite. Desigur, nu este nimic rău în faptul că anumite aprobări se obţin gra­tis, însă trebuia, poate, să fi fost elaborată o analiză care să descrie de unde vor veni banii. Cei care au scris legea au sub­es­ti­mat, ca de obicei, efectul acesteia asupra bugetului de stat. Ministrul Finanţelor con­trazice estimarea de impact bugetar de numai 0,07% din PIB şi avansează pro­centul de 0,2%. Dacă după ştergerea aces­tor taxe bugetul este apăsat de costuri mai mari, atunci fie serviciile scad calitativ, fie se mai adaugă un argument pentru creş­terea taxelor acelora adevărate, impozitele pe venit şi pe profit.

 

Din păcate, această lege a fost articulată la repezeală. Două aspecte par să fi contat: cifra - să fie rotundă şi spectrul larg de apli­care, de aşa manieră ţintit, încât să influenţeze cât mai mulţi votanţi. Cât se poate de mulţi. Aşa se explică de ce se şter­­ge acum taxa pentru eliberarea cazie­ru­lui fiscal, care se eliberează, ştiu ini­ţia­torii legii, „pe hârtie“ sau elec­tronic, deşi gu­vernul re­nunţase la tariful cu pri­ci­na cu câteva luni în urmă.

 

Desigur, dispariţia multora dintre aceste taxe para­fis­cale va fi binevenită, reu­şind să reducă birocraţia şi timpul pierdut la ghişee. Multe dintre aceste taxe pa­rafiscale au fost născocite şi livrate contribuabililor chiar de guvernele social-democrate, atunci când bugetul era şi mai fragil şi când trebuiau finanţate anumite activităţi. E hazliu ca, acum, acelaşi grup politic să renunţe la ele, cu zgomot electoral. Pe de altă parte, excesul de taxe parafiscale a fost deja corectat, deoarece în urmă cu câţi­va ani au fost şterse cam 100 de astfel de tarife, după o analiză completă. Taxele care au rămas au fost păstrate deoarece nu se identificase sursa de finanţare care să acopere costurile serviciilor respective. Cum spuneam, a lipsit în zilele pre­mer­gătoare votului o analiză complexă, la zi, care să desfăşoare toate efectele renunţării la aceste taxe, de la bani smulşi bugetului până la eventualitatea reducerii locurilor de muncă, acolo unde nu sunt bani sau dis­pare serviciul. Nimeni nu vrea să plă­tească taxe aiurea şi, ca atare, probabil că multe dintre plăţile acestea puteau fi şter­se, dar nu aşa, în grabă.

 

Totuşi, obiceiul de a lansa în preajma ale­gerilor bombe de acest tip, care răstoarnă calculele unui buget atât de suplu, este pe­riculos. În goana lor după voturi, poli­ti­cie­nii împrăştie cu bani şi promisiuni şi, une­ori, fac gesturi bizare şi periculoase pen­tru echilibrele ţării. Să ne reamintim ma­jorările de salarii şi pensii lansate de apă de Cabinetul Tăriceanu, în timp ce eco­no­mia noastră „duduia“, iar cea inter­na­ţio­nală intra în criză. Cheltuielile nesăbuite au costat scump şi au apăsat bugetul, adân­cindu-i un deficit greu de finanţat.

 

Un alt exemplu de euforie legislativă elec­torală este setul de legi privind creditele ipotecare, celebra „dare în plată“ şi legea conversiei creditelor în franci elveţieni. Lasă că Legislativul nostru i-a uluit pe experţii Băncii Centrale Europene cu apli­care retroactivă a reglementărilor, ceea ce, între altele, sfidează Constituţia Ro­mâ­niei. Dar efectele s-au răsfrânt fără milă asu­pra celorlalţi clienţi ai băncilor, asupra mulţimii tăcute care are acum nevoie de un sfert din sumă pentru a-şi cumpăra o casă. În plus, riscăm să ne consolidăm re­putaţia de ţară imprevizibilă, ceea ce în piaţa financiară globală se traduce prin „ne­recomandat investiţiilor“.

 

Toate aceste legi au atracţia lor specială: ca­tegorii întregi de oameni „izbite“ de efec­tele lor. Un populism de esenţă tare, ca­re se manifestă invariabil în an elec­to­ral. Din păcate, populismul afectează ne­ga­tiv eco­nomia. Nicio ţară din lume nu a reu­şit să creeze bunăstare cu bugete fra­gile, subţiri, cu datorii mari şi cu eco­no­mie slăbită şi ne­frecventabilă, ocolită de investitori.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22