Populismul românesc și pericolul Brexit

Dacă se va materializa, Brexit-ul va pune presiune asupra economiei româneşti.

Lidia Moise 14.06.2016

De același autor

 

Prin tradiţie, anii electorali sunt încărcaţi cu tensiuni, emoţii şi pasiuni care sfidează logica economică. Nici 2016 n-a făcut ex­cep­ţie, ba mai mult, a fost acompaniat de o serie de asalturi asupra bu­getelor statului încă din 2015. Majorarea salariilor a fost marea problemă a aces­tei prime jumătăţi de an, gest care, finalizat prin or­donanță de urgență, nu a dat satisfacţia aşteptată de bu­getari şi a lăsat un gol în finanţele anului viitor. Era însă o majorare obligatorie, deoarece succesiunea de măriri ale sa­la­riului minim a creat discrepanţe între di­ver­sele categorii salariale, mulţi trezindu-se brusc cu venituri la nivelul minim.

 

A apărut însă un zvon care gâdilă urechile electoratului: guvernul ar ticlui o scădere a salariilor demnitarilor. Vom vedea dacă miş­carea va prinde viaţă, însă, chiar şi la nivel de zvon, ideea are o încărcătură alar­mantă. Asta înseamnă că guvernul este se­rios îngrijorat în privinţa capacităţii bu­ge­tului de a rezista unui deficit mai mare de 3% din economie. În cazul în care de­fi­ci­tul bugetar ar derapa, nu s-ar pune ex­clusiv problema procedurii de deficit ex­ce­siv, cu penalizările ei cu tot. Pericolul este mult mai mare şi poate fi declanşat de ris­curile externe, care ar provoca pierderi pe multiple panuri. Un pericol major se poate materializa peste zece zile, când vom şti rezultatul referendumului britanic privind rămânerea ţării în Uniunea Europeană. Fără a dramatiza, trebuie totuşi să ne aler­tăm. În cazul unui Brexit, adică a unei ie­şiri a Marii Britanii din UE, va trebui să rezistăm unor şocuri. Prima victimă ar pu­tea fi leul, care ar trebui să facă față unui val de ieşiri de valută din ţară. Va fi însă un şoc temporar, consideră Dan Bucşa, eco­nomistul UniCredit pentru ţările emer­gente. Britanicii nu sunt mari investitori în titlurile de stat ro­mâ­neşti, ca atare, ran­da­men­tele acestora şi cos­tu­rile aso­ciate împrumuturilor sta­tului român nu ar fi prea afectate. Totuşi, un even­­tual Brexit ar pune pre­siu­ne asupra românilor care lucrează în Marea Bri­tanie şi care trimit acasă pes­te o jumătate de miliard de eu­ro în fiecare an, po­trivit estimărilor lui Du­mi­tru Dulgheru, economist al Băncii Co­mer­ciale Române (BCR). În prezent, în jur de 170.000 de români locuiesc în Ma­rea Bri­tanie, iar 85% din aceştia aveau asi­gurări, deci un loc de muncă. În cazul unui Brexit, ei fie s-ar întoarce acasă, fie ar tre­bui să-şi caute un loc de muncă în­tr-o altă ţară europeană. În esenţă, dis­pa­riţia unui flux de valută trimis de românii care lucrează în ţară, echivalent cam cu 0,3% din PIB, ar pune probleme def­i­ci­tu­lui de cont curent, transferând asupra leu­lui o presiune suplimentară.

 

Un alt canal sensibil la un eventual Brexit este cel al exporturilor, deoarece Marea Bri­tanie este una dintre puţinele ţări cu ca­re avem un excedent al comerţului exte­rior, adică unde valuta încasată pe expor­turi este mai consistentă decât cea plătită pe importuri. Marea Britanie absoarbe aproa­pe o treime (29,2%) din exporturile României de mașini și unelte şi peste 16% din exporturile de autoturisme, a evaluat Dan Bucşa. Totuşi, adaugă Bucşa, exce­den­tul comercial cu Marea Britanie este re­la­tiv modest, nu are o amplitudine sem­ni­fi­cativă. Investiţiile străine ale Angliei sunt de 1,5 miliarde de euro, cam 2,5% din to­talul investiţiilor străine din România. Se pare însă că aproape două treimi (63%) din aceste investiţii sunt dirijate către in­dustria prelucrătoare, ele susţinând deci ex­porturile. „Pare destul de probabil ca, odată ce Marea Britanie optează pentru ieșirea din Uniunea Europeană, să asis­tăm la vânzare de active și chiar de ieși­rea din unele investiții economice. Mag­ni­tudinea cu care acestea se vor produce este dificil de stabilit acum, deoarece nu se cunosc condițiile și termenii în care Ma­rea Britanie și-ar putea încheia rela­ția cu Uniunea Europeană, consideră eco­nomiştii de la BCR.

 

Un alt efect colateral al Brexit-ului se va observa în fondurile europene, care ar pu­tea să sufere schimbări, în sensul reducerii acestora. Spre deosebire de Ungaria, Cehia sau Polonia, România nu a dovedit o ca­pacitate extraordinară de absorbţie, mai ales că ar putea urma un raliu al ţărilor ve­cine în competiţia pentru banii rămaşi. Este deci de presupus că retragerea Marii Brianii ar putea fi urmată de o scădere a totalului fondurilor europene şi chiar de o recalibrare a programelor existente. În timp ce noi sperăm să obţinem banii eu­ro­peni, alţii îi vor consuma.

 

Dacă se va materializa, Brexit-ul va pune pre­siune asupra economiei româneşti, caz în care un deficit bugetar de peste 3% ar stânjeni economia şi, mai mult ca sigur, ar impune majorări de taxe pentru a fi fi­nanţat. Chiar şi în cazul rămânerii Angliei în UE, tensiunile externe şi-ar conserva tem­peratura ridicată. Oricum, oficialii sis­te­mului american de bănci centrale, Fe­de­ral Reserve, au amânat o ridicare a do­bân­zii de politică monetară după refe­ren­du­mul britanic. În clipa în care va creşte do­bânda asociată dolarului, banii inves­ti­to­rilor se vor retrage spre ceea ce piaţa fi­nan­ciară numeşte „adăpost sigur“, adică spre piaţa americană. În orice caz, toate monedele din regiune, inclusiv leul, vor fi supuse unor presiuni de devalorizare.

 

În esenţă, România ar trebui să-şi stă­pâ­nească ispitele populiste şi să se pre­gă­teas­că, lucid, serios şi inteligent, pentru a re­zis­ta în faţa valurilor succesive de pericole care pândesc economiile lumii. Până la urmă, un leu slab şterge cu buretele avan­tajele oricărei majorări de salarii făcute sub presiunea emoţiilor electorale.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22