Cum decontează PSD momentul 10 august

Riposta puterii față de protestul din 10 august a avut, pentru PSD, consecinţe contrare calculelor și cu efect negativ pe termen greu de anticipat acum.

Melania Cincea 02.10.2018

De același autor

 

Conducerea PSD a vrut ca data de 10 august să fie un moment în care să transmită un semnal de forță, de unitate a partidului în fața „dușmanului“ și, totodată, de intimidare a protestatarilor veniți la mitingul diasporei și, în general, a opoziției stradale. Masivă, coerentă și foarte vocală în ultimul an și jumătate.

 

Scenariul puterii pentru protestul din seara de 10 august pare să fi avut în componență provocatori infiltrați, represalii orchestrate – interesant, anticipate de lideri ai PSD și de oficinele lor media, care acreditau cu câteva zile înaintea mitingului ideea unui protest sângeros – și compromiterea şi intimidarea unor viitoare proteste. Indicii ale premeditării violențelor sunt ascunderea indicativelor de pe căștile jandarmilor, pentru a nu putea fi identificați, și falsificarea, în actele oficiale, a orei de intervenție în forță. Se aşteaptă ca ancheta Parchetului General – pe care conducerea MAI încearcă să o blocheze pe cât se poate, prin clasificarea unor informații-cheie – să facă lumină în cazul acestor presupoziții. Momentan, ele par măcar parţial confirmate, odată cu primele puneri sub acuzare, care au vizat șefi din Jandarmerie şi un secretar de stat din Interne.

 

Imediat după incidentele violente din 10 august, a urmat un lanț de minciuni și manipulări oficiale care au avut menirea să justifice represaliile și să blocheze ancheta să ajungă la cei care probabil le-au planificat şi dirijat. Adevărul a fost denaturat pe mai multe voci. Șefii Jandarmeriei și ministrul de Interne s-au ocupat cu dezinformarea în țară. Premierul, cu cea pe plan extern: prima dată, Comisia Europeană a fost informată că în România a fost o tentativă de lovitură de stat, că jandarmii au acționat legal, iar președintele Klaus Iohannis este un instigator la proteste, iar apoi, europarlamentarii din grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților, cărora Viorica Dăncilă le-a declarat că jandarmerița a fost bătută „cu bestialitate de protestanți“ – evitând însă să le spună cum alţi jandarmi au asistat la acea scenă fără să intervină – și, în plus, că protestatarii ar fi fost aduși din afara țării și că au fost drogați.

 

Cu ce s-a ales PSD după momentul 10 august? Cu mai multe şi neprevăzute minusuri.

 

1) Cu o imagine catastrofală și în țară, și în străinătate, aşa cum a avut după Mineriada din iunie 1990, în perioada în care se numea PDSR.

 

2) Cu un masiv val de antipatie, acutizată, din partea populației. Ceea ce i-a atras și o scădere semnificativă și abruptă în sondaje. PSD a ajuns la 31%, înregistrând cu opt procente mai puțin decât a avut în iunie, iar Liviu Dragnea, la un umilitor procent 4%. Cifrele sunt date de sondaje cerute nu de opoziție, pentru a fi susceptibile că nu ar oglindi fidel realitatea, ci de PSD și i-au fost prezentate lui Liviu Dragnea la CEx-ul de zilele trecute, după cum declarau pentru presă surse din partid. Acest context face ca, înainte cu un an de prezidențiale, PSD să se vadă în situația de a nu putea prezenta un candidat cu șanse reale de câștig în turul doi.

 

3) Cu o schismă intrapartinică. Războiul dintre Gabriela Firea și Liviu Dragnea, cu taberele – inegale – poziționate în jurul lor, nu are nimic de-a face cu disidenţa d-nei Firea într-un partid care s-a remarcat, ani la rând, prin grave derapaje antidemocratice, nici cu apărarea unor principii, nici cu mustrări de conştiinţă ale sale. Cauza cea mai probabilă a rupturii pare a fi localizabilă temporal după ce represaliile jandarmilor au intrat în atenţia Parchetului General şi după ce a venit vorba de asumarea responsabilităţii, de iminenţa plasării răspunderii pe umerii cuiva şi de, se pare, încercarea taberei teleormănene Dan-Dragnea, de a împinge responsabilitatea spre tabăra Firea, via Speranţa Cliseru. Chiar dacă, după răzmeriţa iniţiată de Gabriela Firea, Liviu Dragnea nu a fost dizlocat nici de la vârful PSD, nici al Camerei Deputaților, conflictul nu s-a stins odată cu victoria sa de etapă în CEx, ci a creat o divizare vizibilă în partid, care, e de aşteptat, va avea unde negative ce vor fi resimţite de PSD.

 

4) Cu o fragilizare a puterii. Liviu Dragnea este nesigur pe majoritatea care, până nu demult, îi asigura inițierea sau trecerea, prin parlament, a oricărei legi. O dovadă este demisia ministrului Educației, Valentin Popa – irelevantă, dacă o raportăm la prestația lui submediocră, dar relevantă pentru influența lui Liviu Dragnea. Practic, acesta și-a sacrificat un om în guvern, pentru a răspunde pozitiv UDMR, pe tema ordonanţei privind desfăşurarea orelor de limba română la clasele cu predare în limbile minorităţilor, de susținerea căreia are nevoie în parlament.

 

5) Cu o etichetă pe care nu și-o va mai dezlipi mulți ani de acum încolo, de partid care a agresat și gazat oameni nevinovați. Iar anul viitor e posibil ca PSD să deconteze şi la urne modul în care conducerea partidului a gestionat momentul 10 august: imaginile cu copii gazaţi, cu protestatari paşnici loviţi de jandarmi, apoi minciunile şi tentativa de obstrucţionare a anchetei, care au urmat, au făcut PSD-ului mai multă imagine negativă decât ar fi făcut o strategie bine conturată a unei opoziţii politice unite.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2018 Revista 22