Votul pentru diaspora, strategia-bumerang a PNL

După luni de tăcere, protestul PNL față de boicotul PSD la adresa Legii votului prin corespondență nu rezolvă nimic. Nici consensul cu PSD asupra proiectului AEP, care e un eșec previzibil. Strategia aceasta se va întoarce împotriva PNL.

O lege a votului prin corespondență va putea fi aplicabilă la alegerile de anul viitor doar da­că va fi adoptată până în 31 octombrie, con­form Curţii Constituţionale şi în acord cu re­co­mandările Comisiei de la Ve­ne­ţia. E, însă, trecut deja de ju­mătatea lunii octombrie și...

Avem un proiect legislativ în fază incertă – adoptat tacit de Senat, în 22 aprilie, dar blocat, după aceea, la Co­mi­sia comună a Camerei De­pu­taţilor şi Senatului pentru ela­borarea propunerilor le­gis­la­tive privind legile electorale.

Avem învinuiri publice pe ca­re parlamentari ai puterii și ai opoziției și le aduc reciproc. Și o grevă japoneză pe care PNL, invocând boicotul PSD, le-a impus-o, la început de octombrie, parlamentarilor proprii, până la votarea Legii votului prin co­res­pondenţă. Reacții inutile şi de o tristă hila­ri­tate. Pentru că, de la moţiunea PNL din luna mai, nimeni de la vârful PNL nu a scos un cu­v­ânt nici despre tertipurile PSD de ter­gi­ver­sa­re a acestei legi, nici despre ignorarea de că­tre Victor Ponta şi Valeriu Zgonea a scrisorii des­chise pe care 13 asociaţii din diaspora le-au adresat-o, solicitându-le să adopte legea şi să le ceară scuze românilor din străinătate, pen­tru umilinţa din noiembrie 2014. Și pentru că, tot de mai multe luni, cât PNL l-a avut pe Mihai Voicu şef al Comisiei de Cod Electoral, nu a protestat văzând că PSD îi pune piedici fă­ţişe – asta, ca să fi ştiut poporul că el, PNL, se ţine de promisiunea făcută după prezidenţiale, că îşi res­pectă electoratul care i-a pro­pulsat candidatul la Cotroceni şi că vrea intrarea în nor­ma­li­tate.

Și mai avem un nou proiect legislativ pe aceeași temă, al cincilea în ultimele luni. Este un proiect elaborat în viteză de Autoritatea Electorală Per­manentă, fără consultarea so­cietății civile şi, tot în viteză, intrat luni, în dez­batere, în Senat. Proiectul, cerut de PSD ca­­re a vrut astfel să paseze responsabilitatea, î­n­ce­pe prost, discriminatoriu, menționând că au dreptul să voteze prin corespondență doar ro­mânii cu domiciliul sau reședința în străi­nă­ta­te. Ceilalţi – cei care lucrează fără forme le­ga­le sau care se află provizoriu în străinătate –, dacă vor vrea să voteze, vor înfrunta, din nou, umilința – tradusă în sute de kilometri par­curși până la secția de votare, în secții de vot subdimensionate și cozi interminabile. Sur­prin­zător, însă, e un proiect de lege care a fost votat în unanimitate de membrii PSD și PNL ai Comisiei de Cod Electoral – aceiași oa­meni care, de luni bune, nu au căzut de acord asupra unuia dintre cele patru proiecte similare depuse în parlament. Un proiect de le­ge comandat probabil doar pentru ca voci din putere și din opoziție să poată acuza, în scurt timp, la unison, o lege proastă și să îm­pingă responsabilitatea spre AEP – pentru că e previzibil că, în urma acestui simulacru de interes față de o problemă de importanță ma­joră, riscurile de a avea o lege nefuncțională, poate neconstituțională, sunt mari.

Ce concluzii se pot trage?

1. Că, de fapt, deciziile grele în PNL le ia aripa USL a PNL, care face jocurile PSD, partid cu nu foarte mulţi susţinători printre românii ple­caţi din ţară şi, deci, neinteresat ca diaspora să ajungă în număr cât mai mare la urnele de vot. Dovadă stă faptul că, la alegerile pre­zi­den­ţiale din noiembrie 2014, mii de români din diaspora au fost împiedicaţi de oamenii Gu­vernului Ponta să-şi exercite dreptul la vot – ceea ce a atras şi un dosar penal, momentan in rem, preluat de DNA de la Parchetul Ge­ne­ral, în care sunt cercetate fapte de abuz în ser­viciu, neglijenţă în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale. Dovadă stă și rezultatul votului de atunci: în primul tur de scrutin, candidatul ACL, Klaus Iohannis, ob­ţi­nuse 46% din voturi, iar cel al PSD, Victor Ponta, 16%, iar în al doilea tur, candidatul ACL, 89%, iar cel al PSD, 11%.

2. Că oameni din PNL îl sabotează pe d-l Klaus Iohannis, ajuns preşedinte al României şi cu voturile diasporei. Președintele i-a in­vi­tat pe liderii partidelor la consultări pe tema Legii electorale încă din decembrie 2014, dar şi anul acesta, în ianuarie, în aprilie, în mai și promitea public că va urmări cu atenţie so­lu­ţia legislativă pentru a asigura votul românilor din diaspora.

În calendarul stabilit în urma consultărilor cu par­tidele parlamentare, legile privind reforma electorală urmau să fie adoptate până la sfâr­şi­tul sesiunii parlamentare, în iunie. Ati­tu­di­nea PSD era, însă, previzibilă. „Nu o fac, pen­tru că Ponta se răzbună pe diaspora. Nu o fac, pentru că ştiu că în veci diaspora nu va vo­ta PSD“, spunea recent prim-vice­pre­şe­din­tele PNL, Cătălin Predoiu. Dar PNL pe cine şi de ce se răzbună, trecând sub tăcere, atâtea luni, atitudinea PSD? O vară întreagă ar fi tre­buit să o ţină în proteste de stradă, dacă ve­dea că nu există cale de dialog cu social-de­mo­craţii. Asta nu pentru că le-ar fi zdruncinat conştiinţa, ci pentru ca o ţară întreagă şi dias­pora să fi avut confirmarea boicotului din par­tea lor. Dar aşa, după luni de tăcere, pro­tes­tul, formal, de acum, nu rezolvă nimic. Nici consensul cu PSD asupra proiectului AEP, ca­re e un eșec previzibil. Strategia aceasta se va întoarce împotriva PNL, pentru că din par­tea PNL existaseră așteptări.