De același autor
„Până la gimnaziu, după părerea mea, n-ar trebui să avem aceste evaluări asupra copiilor. Ei sunt într-o perioadă de dezvoltare a capacităților de gândire. Deci, omul se dezvoltă și creierul din punct de vedere biologic, până la vârsta asta, se dezvoltă și abia după aceea este în măsură să perceapă o evaluare, să vadă niște teste de genul acesta… Trebuie procedat în mod gradual, astfel încât să se obișnuiască, dar nu evaluări de genul celor care le dăm acum, care îi stresează și îi sperie pe copii.”
Am rămas siderat. Adică, după logica ministerială, câtă vreme creierul uman este în dezvoltare nu trebuie evaluat, că se stresează și se sperie. Adică, testele internaționale susținute de OECD, TIMSS (pentru matematică și științe) și PIRLS (pentru citire), care se dau la clasa a IV-a, sunt făcute de oameni răi, care sperie și stresează copiii. Adică s-au scris degeaba mii de studii experimentale care arată că evaluarea și intervenția precoce este cheia remedierii deficitelor de dezvoltare ale copiilor. Păi, chiar dacă nu pui mâna pe carte e o chestiune de bun simț să știi că cu cât depistezi mai rapid o problemă (și asta o faci printr-o evaluare), cu atât o poți remedia mai ușor.
Întrucât parerea domnului ministru are destui susținători, mă simt obligat să mai explic încă o dată rațiunea evaluărilor din ciclul primar, promovate prin Legea Educației Naționale (art. 74).
La finalul clasei pregătitoare, pentru fiecare copil trebuie elaborat un raport de evaluare a nivelului său de dezvoltare. Nu numai dacă știe să numere sau să facă bastonașe, ci și dacă are capacitatea adecvată de a asculta de reguli, de a interacționa, de a-și regla emoțiile, de a fi motivat să învețe, adică toate aspectele relevante pentru a putea fi bine integrat în clasa I. Evaluarea multiaxială e critică pentru integrarea și succesul școlar în ciclul primar, arata studiile de specialitate.
La finalul clasei a II-a, fiecare școală evaluează, pe baza unei metodologii elaborate la nivel național, competențele de scris-citit și de matematică ale elevilor, pentru că se termina ciclul curicular respectiv si e bine sa stim cum au achizitionat copii aceste competențe hotarâtoare pentru succesul lor școlar ulterior.Dacă știm atunci îi putem ajuta prin calibrarea procesului de predare – învățare.
La finalul clasei a IV-a, elevii sunt evaluați, după modelul testelor internaționale TIMSS și PIRLS, la limbă și comunicare și la matematică- științe.
De ce trebuie făcute aceste evaluări?
Întâi, pentru că, în baza lor, cadrul didactic poate să stabilească planuri individualizate de învățare pentru copii: cu unii să facă exerciții noi și mai dificile, care să le accelereze dezvoltarea, cu alții să repete și să consolideze cunoștințele, pentru a remedia din timp rămânerile în urmă. Se face evaluarea, așadar, nu pentru a clasifica copiii, ci pentru a-i ajuta în învățare, pentru a preda ținând cont de particularitățile fiecaruia. Tot prin lege, i se punea la dispoziție cadrului didactic 25% din orele programei școlare tocmai pentru a personaliza învățarea, pentru a ține seama de specificul copiilor cu care lucrează.
În al doilea rând, evaluările succesive permit o evaluare a prestației cadrului didactic, pe baza performanțelor elevilor. Să presupunem că ești învățător la clasa a II-a și, la aceste evaluări, media clasei tale este cu 4 puncte sub media națională. Ai la dispoziție 2 ani și 25% din timpul de predare pentru a îmbunătăți aceste performanțe. În clasa a IV-a, media clasei tale este iarăși comparată cu media națională și se poate vedea foarte clar dacă tu, ca învățător, ai făcut ceva în cei doi ani! Nu te compar cu alte clase, din școli de elită, ci pe tine cu tine însuți, printr-o metrică obiectivă: poziția față de media națională acum și în urmă cu doi ani.
În al treilea rând, pe baza acestei metrici obiective (cum a evoluat media clasei în raport cu media națională), se poate face și o evaluare a școlilor, ca să știi ce fel de resurse și încotro să le dirijezi ca minister/ inspectorat, pentru a îmbunătăți calitatea educației.
Pe scurt, evaluările din ciclul primar aveau scopul de a optimiza procesul de predare-învățare, de a evalua prestația didactică (pentru a fundamenta o salarizare diferențiată!) și de a optimiza politicile publice ale ministerului, pentru a îmbunătăți starea educației. E adevarat că, din lene si incompetență, în acești 3 ani de cînd se aplica, nimic din potențialul acestor evaluari nu a fost valorificat. Mai exista însă speranța că niște decidenți responsabili le vor folosi cîndva. Nici măcar guvernul Ponta, care în avântul contrareformist a ciopârțit legea educației în 96 de locuri, nu s-a atins de evaluările din ciclul primar.
Iar acum vine domnul ministru și vrea să le scoată. Evident că are destui susținători pentru o astfel de aberație. Nici un cadru didactic mediocru nu vrea aceste evaluări, pentru că i s-ar vedea clar impostura. Dacă se comportă ca până acum, sindicatele îi vor ține isonul. Logica și datele științifice vor fi iarăși călcate în picioare de impostură. Domnii aceștia cred că învățământul e un sistem menit să dea de lucru dăscălimii, nu să dezvolte potențialul copiilor noștri.
Din păcate, alte două declarații ale domnului ministru m-au lăsat buimac.
Prima se referă la școlile doctorale. Zicea domnia sa că „evaluarea școlilor doctorale nu mai este de actualitate”. Probabil că nu mai este de actualitate nici legea, care spune că fiecare școală doctorală trebuie evaluată periodic, din 5 în 5 ani (LEN, art, 158)!. Din cauza complicității minister-universități, această evaluare nu s-a făcut niciodată până acum, iar rezultatele dezastruoase le vedem cu toții. În spatele acelui paragraf de lege erau câteva zeci de studii, elaborate sub egida CEPES-UNESCO, precum și analiza bunelor practici internaționale, dar ce mai contează?!
A doua se referă la o schimbare halucinantă: „…într-un an să fie reduse și modernizate programele și manualele școlare și totodată să fie pregătiți profesorii să poată preda după noile programe”. Păi, prin ordinul 3.393, publicat în Monitorul Oficial în 07.03.2017, domnul ministru tocmai aproba noile programe pentru gimnaziu, iar după 3 zile vine și spune că trebuie „reduse și modernizate”. Incredibil! Într-o altă declarație, domnul ministru spune că programele, pe care el le-a aprobat, au fost, de fapt aprobate în 2016, în Guvernul Cioloș. Fals. Guvernul Cioloș a aprobat un nefericit plan-cadru, dar asta e altceva decât programa școlară, atenție la concepte, domnule ministru! Ca să nu mai vorbim că a schimba într-un an programa, manualele și pregătirea profesorilor în baza noilor programe și manuale e mult peste puterile omenești. Desigur, ar mai fi o șansă dacă prin ordin de ministru anul se face de 1.000 de zile.
Mărturisesc sincer că am invidiat PSD pentru majoritatea obținută în parlament. Cu o astfel de majoritate poți face o reformă structurală, care să schimbe din temelii o țară. Dar pentru asta mai trebuie îndeplinită încă o condiție: să ai oameni competenți și de caracter la guvernare! Sunt sigur că astfel de oameni există și în PSD. Dar oare de ce, la conducerea sistemului de învățământ, PSD susține mereu oameni care promoveaza contrareforma?
Articol publicat de contributors.ro
