De același autor
Al doilea cel mai bogat ceh, Andrej Babiš, proprietarul concernului Agrofert, domină viața politică din Cehia din 2013, când a câștigat locul al doilea la alegerile parlamentare cu un partid nou, ANO, promițând să dea de pământ cu politicienii corupți din partidele tradiționale.
„Babiš e prea bogat să aibă nevoie sa fure”, și-au spus cehii. După patru ani de guvernare într-o coaliție condusă de social-democrați, cu Babiš vicepremier și ministru de Finanțe, ANO a „urcat“ pe primul loc la alegerile din octombrie 2017, cu 30% din voturi – de trei ori mai multe decât al doilea clasat. Președintele Miloš Zeman, care avea mare nevoie de Babiš pentru propria realegere, i-a cerut de îndată să formeze guvernul, chiar dacă deasupra lui Babiš plana o umbră mare: încă dinaintea alegerilor parlamentare din 2017, poliția i-a întocmit o cauză penală pentru o fraudă de 2 milioane de euro din fonduri UE. Potrivit polițiștilor, o firmă a ieșit în urmă cu 10 ani din concernul lui, Agrofert, a încasat subvenții într-un program pentru firme mici, a construit un centru welness de lux numit Cuibul Berzei, după care a revenit în concern, cu cuib cu tot. Recent, bănuielile au fost confirmate în linii mari de OLAF, agenția antifraudă a UE. Babiš neagă acuzațiile, dar între diferitele sale dezmințiri sunt deosebiri suspecte. El spune că în spatele „campaniei“ e „mafia“ aliată cu niște oameni politici, dar nu dă nume și nu-i pârăște la poliție.
Spre cinstea lor, toate cele şase partide din noul Legislativ (inclusiv extremiștii de dreapta și comuniștii nereformați) au refuzat să intre într-o coaliție condusă de un premier cu dosar penal. La 16 ianuarie, guvernul minoritar propus de Babiš a pierdut votul de încredere din parlament, iar trei zile mai târziu toți deputații, cu excepția celor din ANO, au votat să-i dea pe mâna poliției pe Babiš și pe „secundul“ lui din politică și afaceri, Jaroslav Faltýnek. În discuția din parlament, cei doi au părut încolțiți și au reacționat vulgar, nemaisemănând deloc cu băieții buni, cu priviri sincere si cămăși albe, de pe panourile electorale. „Nu-mi umblați la familie!“, a avetizat Babiš. (Nevasta și copiii figurau drept șefii firmei cu bucluc în perioada când absorbea subvenții.) „În țara asta oricine poate comanda dosare penale și băga oameni la pușcărie!“, a mai strigat de la tribună omul care a fost vicepremier în ultimii patru ani. (Prezent în sală, ministrul său de Justiție a refuzat apoi să explice de ce „resortul“ său se află – dacă Babiš nu minte – în stare așa de jalnică.)
Viitorul politic imediat al lui Babiš depinde de rezultatul alegerilor prezidențiale. Dacă le câștigă în turul al doilea din 26-27 ianuarie aliatul său Zeman, ar putea primi un nou mandat să formeze guvernul. Rivalul lui Zeman, Jiří Drahoš, nu-i va permite însă să se joace de-a premierul, obligându-l să scoată în față pe altcineva din partid. În asemenea condiții, ANO ar putea până la urmă guverna, deși slăbit – căci viitorii parteneri îi vor pune condiții aspre.
Declinul lui Babiš, indiferent cât de lung va fi, merită salutat; fără să aibă stridențele rasiste, antieuropene sau ultraconservatoare ale unui Kaczyiński sau Orbán, el este unul dintre liderii central-europeni gata să erodeze democrația parlamentară sub masca eficienței și a „împuternicirii“ poporului. În toamnă, Economist scria, corect, că pericolul reprezentat de Babiš nu este ideologic, ci tipic oligarhic, de șubrezire a instituțiilor statului de drept din rațiuni pragmatice. În campanie, Babiš promitea să conducă țara „ca pe o firmă“. Iar într-o carte arogant intitulată La ce visez când mi se întâmplă să dorm, propunea desființarea Senatului, înjumătățirea deputaților, desființarea consiliilor locale, introducerea referendumului ca instrument predilect de decizie etc. A cumpărat două ziare centrale „ca să scrie adevărul“, iar televiziunea publică este dușmanul lui de moarte declarat, fiind condusă de „o cloacă de corupți“.
Dar lațul se strânge. Palma politică primită de Babiš de la alte partide, care i-au respins guvernul, arată că pe scena politică cehă comportamentul onorabil încă nu a dispărut. Iar relansarea cauzei penale demonstrează că statul de drept, așa hulit și atacat cum este, funcționează și nimeni nu e mai presus de lege.
În istoria postcomunistă a Cehiei a mai fost cel puțin un politician-om de afaceri venit să salveze țara de corupție, dar a dispărut din arenă după ce și-a dat arama pe față. Mult mai bogat, mai popular și mai ambițios, Babiš ne-ar putea bântui mai multă vreme, transformându-se într-un perseverent căpitan-nejucător, ca Liviu Dragnea, sau într-un Berlusconi ceh, cu un picior în parlament și unul în sala de judecată, veșnic condamnat și veșnic adulat.
Dacă însă cultura politică cehă își revine, iar statul de drept rezistă, Babiš va deveni curând (o urâtă) amintire.
* MIRCEA ŢICUDEAN este redactor la Radio Europa Liberă, Praga