America și „lebăda neagră“

FBI-ul generează o situație tipică de „lebădă neagră“ (Nicholas Taleb), care ar putea influența decisiv alegerile din SUA, cu consecințe din punct de vedere geopolitic a căror amploare ar putea fi mult mai mare decât mulți tind să o realizeze în acest moment.

Octavian Manea 01.11.2016

De același autor

 

Scrisoarea transmisă de James Comey, di­rectorul FBI, către Congresul SUA, vinerea trecută, a tulburat masiv lumea politică ame­ricană. În sine, textul nu spune mare lu­cru. Se precizează faptul că FBI a aflat despre exis­tența unor e-mail-uri care „par pertinente“ din pers­pectiva investigației an­te­ri­oare și în urma căreia can­didata democrată la pre­şe­dinţie, Hillary Clinton, fu­sese disculpată. Deo­cam­da­tă, nimic din ce s-a pre­zen­tat nu schimbă concluzia din vară. Scrisoarea îi anun­ță pe congressmeni că FBI verifică „dacă acestea conțin informații clasificate“ și rolul lor în investigația globală. Totodată, se spune că orice verdict este prematur: „nu putem încă evalua dacă acest ma­te­ri­al este sau nu semnificativ și nu știm cât timp ne va lua să încheiem“ eva­lu­a­rea. Desigur, rămân o mulțime de ne­cu­nos­cute, de incertitudini. Dar ce contează fap­tele, când emoția și etichetele sunt ma­te­ria primă care domină sezonul elec­toral?

 

După cum observa Charles Krauthammer, „operăm într-un univers paralel unde geo­metria este noneuclidiană, faptele nu con­tează, iar istoria și logica au dis­pă­rut“. Imediat, concluzia extrasă de Trump din scrisoarea lui Comey este că „scan­da­lul este mai mare decât Watergate“ și că „dovezile sunt, după cum îmi imaginez, atât de copleșitoare, pentru că nu ar fi făcut asta dacă nu erau copleșitoare“. Pen­tru Trump-judecătorul, sentința este cla­ră: „o acțiune criminală deliberată și int­enționată“. De remarcat cum Trump cons­­truiește propria narațiune, ampli­fi­când faptele și acreditând un „adevăr“ cu geo­metrie variabilă care i se potrivește mă­nușă (el a pro­movat cons­tant o cam­panie construită pe slo­ga­nul Lock Her Up!). An­te­rior, când ceea ce ve­nea din establishment intra în coliziune cu versiunea sa, era imediat ridiculizat. Să ne amintim cum în tim­pul dezbaterilor a respins con­cluzia a 17 agenții de in­tel­ligence americane care ară­tau o implicare rusă în alegerile americane, spunând că ser­viciile se înșală.

 

Sunt mulți observatori care interpretează ges­tul directorului FBI ca fiind unul emi­namente politic, de interferență directă în procesul electoral american, într-un mo­ment în care votaseră deja 22 de milioane de cetățeni. Suspiciunea este alimentată și de informația că „elementele“ nou apă­rute sunt de fapt cunoscute de câteva săp­tămâni. Nu e lipsit de interes și detaliul că unele publicații conservatoare citau cu o săptămână în urmă o declarație făcută de Julian Assange, de la WikiLeaks („Hillary is done“). Ceea ce ar putea marca încă o premieră, aceea în care Moscova ar putea influența decisiv procesul electoral în cea mai importantă democrație liberă din lume!

 

„De pe vremea lui J. Edgar Hoover nu a mai existat un director FBI care să se poziționeze ca un jucător în sfera po­li­ti­că“, constata de exemplu reputatul co­men­tator Fareed Zakaria, gazda emisiunii Global Public Square de la CNN. Și asta de­și normele în vigoare spun altceva (de aici, recomandarea Departamentului de Jus­tiție către FBI de a nu transmite scri­soarea). În general, nu este dezirabilă di­vul­garea unor măsuri de anchetare cu 60 de zile înainte de alegeri, de „teama sub­minării procesului politic“, a influențării ale­gerilor, în special pe fondul im­po­si­bi­lității probării eventualelor suspiciuni, spun doi foști adjuncți ai procurorului ge­neral.

 

Pentru Trump și republicani, noile dez­voltări pot avea un efect de resetare a cam­paniei. Dar sunt toate acestea sufi­ci­ente pentru a întoarce rezultatul răz­bo­iu­lui? Noua controversă poate toca mărunt avantajul de care se bucură Hillary Clin­ton. Este, cu siguranță, o gură nesperată de oxigen pentru Trump. După cele trei bătălii câștigate tactic de Clinton, Trump ieșise destul de șifonat, popularitatea lui fiind în declin pe fondul comentariilor an­ti­sexiste sau al celor canalizate împotriva minorităților, sondajele fiindu-i net fa­vo­rabile candidatei democrate. Dar scri­soa­rea de la FBI poate să oprească căderea în sondaje, reenergizându-i pe republicanii care ar fi rămas departe de urna de vot. După cum i-ar putea convinge pe in­de­pen­denții care ar fi optat pentru Hillary să-și reconsidere votul și să stea acasă. Site-ul FiveThirtyEight a revizuit șansele can­di­da­tei democrate de a câștiga alegerile de la 87,3% la finalul celor 3 dezbateri la 77,3% la începutul acestei săptămâni. Distanța dintre candidați se îngustează. Mișcarea FBI, care a tulburat imediat piețele fi­nan­ciare și a diminuat cursul dolarului, oferă o excelentă muniție campaniei lui Trump, a cărei strategie pe final este aceea de a-i bombarda cu mesaje negative pe votanții mai ezitanți ai lui Hillary Clinton, precum aripa Bernie Sanders, pentru a-i descuraja să vină la vot.

 

Ne aflăm în fața unor întrebări care vor marca întreaga dezbatere în săptămâna care a rămas până la alegeri. Unele, de pil­dă, aceea dacă decizia FBI a venit inde­pen­dent sau ca urmare a unor presiuni ale re­publicanilor, nu vor primi, foarte pro­ba­bil, răspuns în acest interval. Poate, nicio­dată. Altele se vor lămuri însă pe 8 no­iem­brie. De pildă, ce va conta mai mult în ba­lanța deciziei pentru alegătorii „vul­ne­rabili“ ai d-nei Clinton, acuzele lui Trump sau victimizarea acesteia, sentimentul că avem de a face cu o manevră subterană a re­publicanilor?

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22