Războiul democrato-democrat

Victoria zdrobitoare așteptată de democrați și anunțată de sondajele de dinainte de alegeri nu s-a materializat. Chiar dacă au câștigat președinția (marele premiu), rezultatele din Camera Reprezentanților (unde democrații au o majoritate firavă) și Senat anunță mai degrabă o victorie à la Pirus. Joe Biden a reușit totuși ceva ce Hillary Clinton nu a putut să facă în 2016 – mobilizarea partidului, deopotrivă moderați centriști și progresiști împotriva celui perceput ca fiind amenințarea comună – Donald Trump. În realitate însă, democrații sunt foarte departe de a se afla de aceeași parte a baricadei. Un război difuz mocnește deja între cele două mari facțiuni. Într-un fel, eșecul de la urne i-a energizat pe moderați, criticile acestora devenind în ultimele zile tot mai vocale. Episodul a mai arătat faptul că democrații sunt mult mai diverși ideologic decât lasă să se întrevadă narațiunea concentrată pe Bernie Sanders și „gangul celor 4” (Alexandria Ocasio-Cortez, Ilhan Omar, Ayanna Pressley și Rashida Tlaib).

Bilanțul postelectoral făcut de Nancy Pelosi (speaker-ul Camerei Reprezentanților) prezentat într-o logică de tipul „nu am câștigat fiecare bătălie, dar am câștigat războiul” i-a revoltat pe mulți dintre democrații moderați. Probabil, aceștia ar fi așteptat un diagnostic necosmetizat mai ales în perspectiva cursei electorale pentru tranșarea Georgiei, din ianuarie. Pentru unii, marea lecție este aceea că virajul spre stânga i-a costat masiv. Narațiunea amplificată de Donald Trump că democrații sunt un partid captiv al unei facțiuni radicale a avut câștig de cauză. „Din perspectiva Congresului, a fost un eșec. Nu a fost un succes. Am pierdut reprezentanți pe care nu ar fi trebuit să îi pierdem. Trebuie să ne angajăm să nu mai spunem niciodată cuvinte precum – desfinanțarea Poliției. Și nu trebuie să mai folosim cuvintele socialist sau socialism niciodată”, a spus Abigail Spanberger, reprezentanta celui de-al 7-lea district din Virginia, care anul acesta a câștigat alegerile la limită, într-un teritoriu pe care Donald Trump și l-a adjudecat în 2016 la 7 procente diferență. Cu același mesaj a rezonat și congresmenul din Carolina de Sud, Jim Clyburn, un personaj extrem de respectat, cu o legitimitate și autoritate câștigate în anii ’60 în timpul marșurilor pentru drepturi civile. El a avertizat că dacă în Georgia se merge pe un mesaj de tip „Medicare for all” și „Defund the Police”, democrații își pot lua adio de la victorie. Pentru Clyburn, totul este un déjà vu: „Sloganurile de tip Burn baby burn au deturnat mișcarea pe care John Lewis și cu mine am condus-o în anii ‘60, iar un slogan de tipul Defund the police ar putea avea același efect astăzi”. Trebuie insistat și pe rolul moderator al lui Jim Clyburn. El va avea o mare influență asupra lui Joe Biden personal. Foarte probabil că fără congresmenul din Carolina de Sud, cariera politică a lui Joe Biden s-ar fi sfârșit cu puțin înainte de Super-Tuesday-ul de la începutul lunii martie. Atunci susținerea lui Clyburn și a electoratului afro-american a fost centrală pentru revenirea lui Biden într-un moment în care puțini îl mai considerau un candidat cu șanse. Rămâne sugestivă și declarația lui de atunci: „În Carolina de Sud alegem președinți. Acum Joe Biden se află în Carolina de Sud și îl vom propulsa spre Casa Albă”, a spus respectatul congresmen.

Nu în ultimul rând, poate cea mai importantă influență moderatoare pentru administrația Biden va ține de rezultatele propriu-zise ale alegerilor. În definitiv este o „America half-half”. O parte trebuie să o audă pe cealaltă și împreună să găsească calea de mijloc. Foarte sugestive sunt rezultatele din Arizona, un teren câștigat de doar două ori de către democrați în istoria postbelică, de Harry Truman și de Bill Clinton. Acum diferența este revelatoare – 1.672.054 la 1.661.677 în favoarea lui Biden. O fotografie în mic a întregii Americi. Dar puțini își mai amintesc faptul, că tot în Phoenix, Arizona, a început din punct de vedere simbolic și campania prezidențială a lui Biden, într-un discurs în care avea să articuleze multe dintre credințele pe care le-a împărtășit alături de bunul său prieten John McCain. „Numele meu este Joe Biden. Sunt democrat. Și l-am iubit pe John McCain”, a spus vicepreședintele în august 2018 în memoria senatorului republican. Odată ajuns la Casa Albă, Biden ar face bine să nu uite cuvintele lui McCain: „A guverna înseamnă să cauți compromisul”. //