De același autor
Norbert Hofer, candidatul Partidului Libertăţii (FPÖ), a fost la un pas de a câştiga alegerile prezidenţiale desfăşurate săptămâna trecută în Austria. Hofer obţinuse 35,05% în primul tur, situându-se cu 14% în faţa următorului clasat, Alexander Van der Bellen, susţinut de Partidul Verzilor. Marile partide austriece, ÖVP (centru-dreapta) şi SPÖ (centru-stânga), obişnuite în ultimele decenii să împartă puterea, au fost eliminate din primul tur, ajungând pe locurile patru şi cinci, pe trei fiind un independent. În turul al doilea, la fel ca în cazul Frontului Naţional din Franţa, toată suflarea politică austriacă s-a coalizat împotriva lui Hofer, învingându-l la limită: Van der Bellen a ieşit preşedinte cu 50,35%, Hofer obţinând 49,65%. Judecând după rezultate, s-ar putea spune însă că, dincolo de înfrângerea sa actuală, FPÖ reprezintă în prezent cam cât tot restul actorilor politici la un loc.
Ascensiunea Partidului Libertăţii este, în primul rând, rezultatul crizei migraţiei, însă problemele economice, încrederea scăzută în UE şi saturaţia faţă de actuala clasă politică austriacă au jucat de asemenea un rol important. Dacă tradiționalele accente rasiste şi antisemite care marcau retorica partidului nu l-au propulsat chiar atât de sus, evocând doar fascinaţia greu de ascuns pentru trecutul nazist al Austriei, noul discurs orientat împotriva migranţilor, a Islamului şi a UE, pe fondul atentatelor teroriste care au lovit Europa, pare să aibă mai mult succes.
Fondat în 1956 de un fost membru al guvernului nazist format după Anschluss, FPÖ s-a mişcat mereu în orizontul ideologic al unui naţionalism pangermanic, văzând Austria ca o parte a marii comunităţi etnice şi culturale germane, care trebuia reunificată într-un singur popor. Pangermanismul FPÖ i-a atras pe foştii membri ai partidului nazist, unul dintre scopurile politice ale acestora fiind anularea restricţiilor adoptate împotriva lor după război. În 1988, carismaticul Jörg Haider, liderul care a adus FPÖ în politica mare, considera încă Austria o „malformaţie ideologică“. Ajuns guvernator al landului Carintia, Haider, ai cărui părinţi erau foşti nazişti, a fost nevoit să se retragă în 1991, după ce a lăudat eficienţa politicilor naţional-socialiste în materie de ocupare a forţei de muncă, opunând-o celei a guvernului austriac. Unii membri FPÖ cer chiar şi astăzi anularea legii care prevede condamnarea la închisoare pentru propagarea ideologiei naziste, considerând că aceasta implică o limitare a libertăţii de exprimare.
Dincolo de discursul oficial al formaţiunii, frăţiile studenţeşti, din care fac parte şi liderii FPÖ – Hofer din Marko-Germania, H.C. Strache din Vandalia – găzduiesc probabil o variantă mai ezoterică a ideologiei partidului, care cimentează legăturile neasumate public cu diferite grupări de extremă dreaptă. Aceste corporaţii studenţeşti sunt asociaţii patriotice create în secolul al XIX-lea în teritoriile germane, tradiţiile lor – costume, culori, ritualuri – fiind păstrate până în zilele noastre. Mii de austrieci de la vârful societăţii rămân membri ai acestor frăţii ultraconservatoare întreaga lor viaţă, printre ritualurile păstrate numărându-se, de exemplu, duelul cu sabia.
În ultimii ani, FPÖ a pus un accent tot mai mare pe identitatea austriacă, fără a abandona însă pangermanismul său originar. Nevoia de protecţie socio-economică şi culturală a Heimat-ului austriac, a patriei şi a etnicilor germani care o compun, este originea tuturor criticilor la adresa acelor elemente care, conform FPÖ, vor duce la descompunerea acestui univers.
În prim-plan se află lupta împotriva distrugerii valorilor europene, apărarea „Occidentului creştin“ împotriva multiculturalismului şi a consumismului contemporan, dar şi contra noii „invazii islamice“, comparată cu asaltul armatelor otomane asupra Vienei în 1683. Când nu militează pentru o Austrie liberă de constrângerile UE, FPÖ vorbește de o Europă a patriilor, în care identitatea şi suveranitatea sunt păstrate, respingând disoluţia acestora într-un suprastat european.
Partidul Libertăţii consideră că există o contradicţie totală între valorile europene şi tradiţia islamică, motiv pentru care migranţii musulmani nu doar că nu se vor integra niciodată, dar, pe termen lung, pe fondul secularismului contemporan şi al declinului demografic, vor duce chiar la o islamizare a Austriei. Pentru a bloca acest fenomen, FPÖ solicită, dincolo de accentul pe poliţie, lege şi ordine, un control mai serios al moscheilor şi al şcolilor musulmane, interzicerea construirii minaretelor şi a purtării vălului islamic în spaţiul public.
O temă tot mai prezentă în discursul partidului este protecţia economică şi socială a cetăţenilor austrieci, contra neo-liberalismului şi a intereselor corporaţiilor ascunse în spatele “dictatelor” de la Bruxelles. FPÖ militează pentru stoparea migraţiei şi pentru restrângerea drepturilor de muncă, cetăţenie şi azil, considerând că sistemul de protecţie socială se va prăbuşi dacă ţara continuă să primească migranţi, din cauza abuzului de asistenţa socială, a şomajului şi a drepturilor de azil.
Dincolo de specificul său local, programul FPÖ este destul de similar cu cel al partidelor de extremă dreaptă aflate în ascensiune în UE. Acestea au pierdut deja mult din exotismul pe care încă îl mai aveau acum câţiva ani şi, pe fondul inerţiei partidelor tradiţionale, încep să devină o parte integrantă a vieţii politice actuale, semnul unei realităţi noi, care va lăsa urme adânci în proiectul european.
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2016/01/crin antonescu 1.jpg)
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2025/04/foto pag 6 interviu.jpg)
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2025/01/Trump.jfif)
Comentarii 12
George Dimitriu - 06-12-2016
Potrivit lui Popper, exista o limita inerenta a libertatii de exprimare, si aceasta este afectarea libertatii de exprimare a altor oameni. Deoarece mortii nu pot vorbi, interzicerea propagandei naziste este necesara pentru apararea libertatii de exprimare.
RăspundeVasile Popa - 06-06-2016
Vest europenii au incurajat circulatia libera a cetatenilor doar cand aceasta era interzisa de catre blocul sovietic. Dadea bine si nu era nici un risc. Evolutia FPO confirma ca partidele nu au acces la putere cat timp discursul este extremist. Desi alegatori extremisti de ambele parti vor exista intotdeauna ei niciodata nu vor acumula suficiente voturi. De aceea intr-o democratie functionala interzicerea unui partid fie el nazist ori comunist, nu poate fi motivata pe motiv ideologic. Exemplu cel mai clar este dat de SUA unde ambele extreme coexista in anonimat. Pe de alta parte, succesele economice naziste pe termen scurt au surclasat refacerea economica americana din timpul lui FD Roosevelt. Despre consecintele pe termen lung ale aceleiasi politici insa nu se poate decat specula pentru ca razboiul a intrerupt experimentul.
RăspundePaul - 06-04-2016
Scopul articolului meu nu era acela de a-l declara dezirabil sau indezirabil pe Hofer. Asta au decis austriecii, in mod politic, prin vot. Eu am facut o prezentare mai generala, istorica, a ideologiei partidului şi a ascensiunii sale. Dincolo de asta insa, nu stiu daca Austria avea nevoie de un presedinte care, in ciuda rolului sau mai degraba protocolar, era hotarat sa dizolve Parlamentul daca i se opune şi care a declarat ca poartă în permanenţă cu el un pistol Glock, considerand răspândirea tot mai mare a armelor de foc în Austria o reacţie firească în raport cu migrantii, de care austriecii ar fi nevoiti sa se protejeze. Cred totusi ca, indiferent de ce pozitie am avea fata de aceasta problema, lucrurile nu ar trebui sa ajunga pana aici, cu atat mai mult cu cat era vorba de presedintele tarii.
Răspundealzara sibiu - 06-04-2016
Revin după n a lectură : ce e indezirabil la Hofer ?
RăspundePaul - 06-02-2016
@Reagan: Eu scriu despre ceea ce mă interesează. Stânga, oricât ar fi ea de extremă, mi se pare neinteresantă din punct de vedere ideologic. În plus, nu cred că dreapta se reduce la cei care încă mai fac semne neo-naziste pe la colţuri.
RăspundePaul - 06-02-2016
Discursul actual al FPÖ e într-adevăr mai moderat în raport cu trecutul. Asta i-a şi ajutat să ajungă atât de sus, poate şi pe fondul situării ÖVP mult prea la centru (lucru valabil si pentru alte partide de dreapta europene). Cred însă că e şi multă strategie electorală la mijloc... În ultimele zile înaintea celui de-al doilea tur de scrutin, pentru a atrage mai mulţi votanţi moderaţi, Hofer se cam împacase cu tot şi toate, şi cu integrarea migranţilor şi cu UE, ajungând chiar să declare într-un interviu că FPÖ nu e un partid de dreapta ci se situează undeva la stânga democraţilor americani...
Răspundealzara sibiu - 06-02-2016
FPO nu mai e de mult ce- a fost .Cu o majoritate absolută în rural şi landurile sărace ( vezi Burgenland unVaslui austriac ) este cel mult un conservatorism radical .Ne isterizăm inutil ; mare distanţe de Frontul Naţional Le Pen .
RăspundeReagan - 06-01-2016
Jurnalistii nu sut manipulatori, ei sunt de stanga doar. Nu auzi in presa noastra si nici din Vest despre extrema stanga. Depsre extrema dreapta, nazisti, etc e plina presa. Despre stanga radicala sau extrema... nici un cuvant. Verzii aia ce crezi ca sunt? Oamenii rai sunt doar la dreapta. La stanga sunt aia buni! Extremistii de stanga de la Antifa iau la bataie pe manifestantii pasnici de la AfD in Germania. Ce aprare in presa? "Nazistii extremisti s-au batut cu ACTIVISTII ANTIFASCISTI" :)))
RăspundePaul - 06-01-2016
Cred ca paragraful respectiv este suficient de clar. Era vorba de coalizarea celorlalte partide austriece împotriva FPÖ, nu de faptul ca cetăţenii nu l-ar fi votat pe Hofer. Nu am scris "toată suflarea austriacă s-a coalizat", aşa cum citaţi dvs., ci "toată suflarea politică austriacă s-a coalizat…". De asta şi spuneam ca "judecând după rezultate…, dincolo de înfrângerea sa actuală, FPÖ reprezintă în prezent cam cât tot restul actorilor politici la un loc."
RăspundeImreh Istvan - 06-01-2016
Nu doresc sa comentez FPO, rezultatele sale electorale sau a altor partide din Europa situate in dreapta si extrema dreapta a esichierului politic. Doresc sa subliniez doar faptul ca din pacate Europa este in pragul unor mari schimbari pe toate planurile> demografice, economice, sociale, care in scurt timp vor fi vizibiel, cu efecte ce se contureaza deja. Criza economica din 2008, care in Europa nu s-a incheiat peste care planeaza si aceea intelegere comerciala America-UE, despre care se stie putin au aratat ca nici bunastarea vestului european nu este intangibila. Se strange cureaua cu care vestul in ultimii 70 de ani nu a fost obisnuit, dar care se pare ca este inevitabil. Cresterea gradului de insecuritate (vezi atentatele teroriste, actele de violenta din Koln etc), legata din ce in ce mai mult de migratie, fenomen deosebit de viril in ultimul an si care a scos in evidenta impotenta, nepregatirea si chiar ineficienta sau blazarea serviciilor, guvernelor a creat un haos total si care a indus frica in populatie. De aceste lucruri se poate lega si intensificarea propagandei antiuniune, de spectrul iesirii unor tari din uniune (Grexit, Brexit, discutarea in Parlementul Cehiei a ramanerii in uniune etc). Aceasta frica, insecuritatea si lipsa de viziune a celor ce conduc Europa a dus la aparitia acestor partide de dreapta. Pun intrebarea retorica: Cine este beneficiarul acestui haos. daca gasim raspunsul poate vom gasi si calea de iesire din aceasta criza ce poate duce la un viitor imprevizibil in foarte scurt timp.
RăspundeLiviu - 05-31-2016
1. Popoarele europene bastinase nu vor nici nazism, nici comunism, vor doar o societate normala, in care sa poata avea loc un schimb de opinii, sa se poata auzi mai multe voci, nu numai cea a intelectualilor generosi pe banii altuia. 2. Aceste schimbari sint firesti si stinga ar fi mai bine sa le accepte ("cedeaza cit asta mai e un merit"), mai tirziu s-ar putea lasa cu numai o voce a dreptei, ceea ce iar nu ar fi bine, totusi nu atit de rau cum e acum. 3. Echilibru si bun simt, asta vor europenii si respect pentru munca.
RăspundeDumitru Baruta - 05-31-2016
Cum adică "toată suflarea austriacă s-a coalizat"? Dar cei ce l-au votat pe "extremist" cine sunt? Nu cumva tocmai ei sunt austriecii adevăraţi? ....Sau pentru "extremist" or fi votat turcaleţii, nord-africanii și kosovarii?... Ce manipulatori sunteți voi jurnaliștii! Rușine să îți fie!
Răspunde