Extrema dreaptă austriacă şi nostalgia Heimat-ului

Partidele europene de extremă dreaptă au pierdut mult din exotismul pe care încă îl mai aveau acum câţiva ani şi, pe fondul inerţiei partidelor tradiţionale, încep să devină o parte integrantă a vieţii politice actuale, semnul unei realităţi noi, care va lăsa urme adânci în proiectul european.

Paul Bujor 31.05.2016

De același autor

 

Norbert Hofer, candidatul Partidului Libertăţii (FPÖ), a fost la un pas de a câştiga alegerile pre­zidenţiale desfăşurate săptămâna trecută în Austria. Hofer obţinuse 35,05% în primul tur, situându-se cu 14% în fa­ţa următorului clasat, Ale­xan­der Van der Bellen, susţinut de Partidul Verzilor. Marile par­tide austriece, ÖVP (centru-dreapta) şi SPÖ (centru-stân­ga), obişnuite în ultimele de­cenii să împartă puterea, au fost eliminate din primul tur, ajungând pe locurile patru şi cinci, pe trei fiind un in­de­pen­dent. În turul al doilea, la fel ca în cazul Frontului Naţional din Franţa, toa­tă suflarea politică austriacă s-a coalizat îm­po­triva lui Hofer, învingându-l la limită: Van der Bellen a ieşit preşedinte cu 50,35%, Ho­fer obţinând 49,65%. Judecând după rezultate, s-ar putea spune însă că, dincolo de înfrângerea sa actuală, FPÖ reprezintă în prezent cam cât tot restul actorilor politici la un loc.

 

Ascensiunea Partidului Libertăţii este, în pri­mul rând, rezultatul crizei migraţiei, însă pro­blemele economice, încrederea scăzută în UE şi saturaţia faţă de actuala clasă politică aus­triacă au jucat de asemenea un rol important. Dacă tradiționalele accente rasiste şi an­ti­se­mite care marcau retorica partidului nu l-au pro­pulsat chiar atât de sus, evocând doar fas­ci­na­ţia greu de ascuns pentru trecutul nazist al Austriei, noul dis­curs orientat împotriva migranţilor, a Isla­mu­lui şi a UE, pe fondul atentatelor teroriste ca­re au lovit Europa, pare să ai­bă mai mult succes.

 

Fondat în 1956 de un fost mem­bru al guvernului nazist for­mat după Anschluss, FPÖ s-a mişcat mereu în orizontul ideologic al unui naţionalism pangermanic, văzând Austria ca o parte a marii co­mu­nităţi etnice şi culturale ger­mane, care trebuia reu­ni­ficată într-un singur popor. Pangermanismul FPÖ i-a atras pe foştii mem­bri ai partidului nazist, unul dintre sco­pu­rile politice ale acestora fiind anularea restricţiilor adop­ta­te împotriva lor după război. În 1988, ca­ris­ma­ticul Jörg Haider, liderul care a adus FPÖ în politica mare, considera încă Austria o „mal­formaţie ideologică“. Ajuns guvernator al landului Carintia, Haider, ai cărui părinţi erau foşti nazişti, a fost nevoit să se retragă în 1991, după ce a lăudat eficienţa politicilor na­ţio­nal-socialiste în materie de ocupare a forţei de muncă, opunând-o celei a gu­ver­nu­lui austriac. Unii membri FPÖ cer chiar şi astăzi anularea le­gii care prevede condamnarea la închisoare pentru propagarea ideologiei naziste, considerând că aceasta implică o limitare a libertăţii de exprimare.

 

Dincolo de discursul oficial al formaţiunii, frăţiile stu­den­ţeşti, din care fac parte şi liderii FPÖ – Hofer din Marko-Germania, H.C. Strache din Vandalia – găzduiesc probabil o va­riantă mai ezoterică a ideologiei partidului, care cimentează legăturile neasumate public cu diferite grupări de extremă dreaptă. Aceste corporaţii studenţeşti sunt asociaţii patriotice create în secolul al XIX-lea în teritoriile ger­ma­ne, tradiţiile lor – costume, culori, ritualuri – fiind păstrate până în zilele noastre. Mii de aus­trieci de la vârful societăţii rămân membri ai acestor frăţii ultraconservatoare întreaga lor viaţă, printre ritualurile păstrate nu­mă­rân­du-se, de exemplu, duelul cu sabia.

 

În ultimii ani, FPÖ a pus un accent tot mai mare pe identitatea austriacă, fără a abandona însă pangermanismul său originar. Nevoia de pro­tec­ţie socio-economică şi culturală a Heimat-ului austriac, a patriei şi a etnicilor germani ca­re o compun, este originea tuturor criticilor la adresa acelor elemente care, conform FPÖ, vor duce la descompunerea acestui univers.

 

În prim-plan se află lupta împotriva distrugerii valorilor europene, apărarea „Occidentului creş­tin“ împotriva multiculturalismului şi a con­sumismului contemporan, dar şi contra noii „invazii islamice“, comparată cu asaltul armatelor oto­mane asupra Vienei în 1683. Când nu mili­tează pentru o Austrie liberă de constrângerile UE, FPÖ vorbește de o Europă a patriilor, în care identitatea şi suveranitatea sunt păs­trate, respingând disoluţia acestora într-un supra­stat european.

 

Partidul Libertăţii consideră că există o con­tradicţie totală între valorile europene şi tra­diţia islamică, motiv pentru care migranţii mu­sulmani nu doar că nu se vor integra ni­ciodată, dar, pe termen lung, pe fondul se­cu­larismului contemporan şi al declinului de­mo­grafic, vor duce chiar la o islamizare a Aus­triei. Pentru a bloca acest fenomen, FPÖ solicită, dincolo de accentul pe poliţie, lege şi ordine, un control mai serios al moscheilor şi al şcolilor musulmane, interzicerea construirii minaretelor şi a purtării vălului islamic în spaţiul public.

 

O temă tot mai prezentă în discursul partidului este protecţia economică şi socială a cetăţenilor austrieci, contra neo-liberalismului şi a intereselor corporaţiilor ascunse în spatele “dictatelor” de la Bruxelles. FPÖ militează pentru stoparea migraţiei şi pentru restrângerea drepturilor de muncă, cetăţenie şi azil, considerând că sistemul de protecţie socială se va prăbuşi dacă ţara continuă să primească migranţi, din cauza abuzului de asistenţa socială, a şomajului şi a drepturilor de azil.

 

Dincolo de specificul său local, programul FPÖ es­te destul de similar cu cel al partidelor de extremă dreaptă aflate în ascensiune în UE. Acestea au pierdut deja mult din exotismul pe care încă îl mai aveau acum câţiva ani şi, pe fondul inerţiei partidelor tradiţionale, încep să devină o parte integrantă a vieţii politice actuale, semnul unei realităţi noi, care va lăsa urme adânci în proiectul european.

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22