Bac 2015: statistici, tabele și dubla măsură

Raluca Alexandrescu 14.07.2015

De același autor

Față de anul trecut, sunt cu aproximativ 16.000 mai mulți posesori de diplomă de bacalaureat, așadar mai mulți potențiali candidați la înscrierea în învățământul superior, ceea ce poate reprezenta mai mulți bani de la buget pentru învățământul superior de stat. Rata de promovare este însă numai o fațetă a tabloului general. Întrebarea firească imediat următoare este legată de calitatea supraviețuirii.

 

S-a încheiat sesiunea de bacalaureat 2015, cu rezultate aparent mai bune decât anul trecut. Subiecte au fost mai ușoare, au spus mulți dintre profesori și chiar elevi, au existat scan­da­luri privind fraude la di­fe­rite licee - beizadele prinse co­piind și apărate apoi de pro­priii părinți, profesori su­pra­veghetori suficient de coo­pe­ranți cu elevii încât să în­chi­dă un ochi sau chiar doi la ce se întâmplă în sala de exa­men sau, mai rău, dispuși să coopereze pentru ajutorarea candidaților aflați în di­fi­cul­ta­te. Multe dintre aceste cazuri sunt încă în analiză la Ministerul Educației, du­pă cum declara ministrul de resort la con­fe­rința de presă susținută după comunicarea re­zultatelor finale și rezolvarea contestațiilor.

 

La nivel național, rata de promovare a ba­ca­lau­reatului 2015 este de 67,9%, după so­lu­țio­na­rea contestațiilor. Ministerul se laudă anul aces­ta cu cel mai înalt procent din 2011 în­coa­ce, an când s-au introdus camerele de su­pra­ve­ghe­re, rezultatul find că rata de promovare a scă­zut atunci sub 50%. Camerele de su­pra­ve­ghere au redus din heirupismul jubilatoriu cu iz ceaușist care încununa statisticile la ba­ca­laureat și a tras un semnal de alarmă în pri­vin­ța nivelului pregătirii absolvenților de li­ceu, cu impact direct și pe termen lung asu­pra ca­li­tă­ții studenților și absolvenților de universități.

 

Față de 2014, sunt cu aproximativ 16.000 mai mulți posesori de diplomă de bacalaureat, așa­dar mai mulți potențiali candidați la înscrierea în învățământul superior, ce­ea ce poate reprezenta, în ter­menii extrem de pragmatici ai finanțării universitare, mai mulți bani de la buget pentru învățământul superior de stat.

 

Rata de promovare este însă numai o fațetă a tabloului ge­neral. Întrebarea firească ime­diat următoare este legată, evi­dent, de calitatea supra­vie­țuirii. Sau de efectele acesteia pe termen lung, în sistemul liceal și uni­ver­sitar, aflate la minima rezistență. Sunt, de pil­dă, licee - mai ales în mediul rural - unde ra­ta de promovare a fost de 0% (55 de licee la nivel național). Media de promovare în mediul ru­ral se aproapie de 25%, cu aproximativ 40% sub media națională. Ministrul a anunțat, în cazul acestor licee, reducerea numărului de cla­se și studierea eventualității desființării uno­ra dintre ele. Dar rezultatele catastrofale înregistrate în mediul rural au rădăcini mult mai adânci decât nivelul învățământului li­ce­al. Într-o campanie desfășurată de un post de televiziune se vorbește de câteva săptămâni de dezastrul educațional de la sate, începând cu abandonul școlar la clase mici, obligatorii prin lege. Atâta vreme cât Ministerul Educației nu pune la punct un sistem de supraveghere a acestui fenomen și nu alocă finanțări - de conivență cu administrațiile locale - pentru adu­cerea la școală a unor copii condamnați altfel la analfabetism, înapoiere și exploatare, strategiile și planurile de măsuri privind re­for­ma învățământului liceal în mediul rural ră­mân cum sunt, derizorii.

 

În mediul urban lucrurile stau, cel puțin prin comparație, mai bine. Este drept că, ajunși în universități (e vorba aici mai cu seamă de ști­in­țe umane, domeniu oricum constant de­fa­vorizat prin finanțare și diminuarea pres­tigiu­lui social), foștii elevi se confruntă cu un de­fi­cit de formare a unor competențe, aș spune, elementare. Nu informația este cea care le lipsește din profil - nici nu este prezentă în abun­dență, dar absența ei poate fi lesne su­pli­nită -, ci, de multe ori, metoda în sens larg: abordarea sistematică a unui text, înțelegerea lui, rezumarea, extragerea informației, in­te­gra­rea surselor complementare într-un an­sam­blu. Pe scurt, competențe folositoare mai târ­ziu pe piața muncii - horribile dictu - și pe care absolvenții de bacalaureat le descoperă ade­sea de abia în cei trei ani de facultate. Atfel spus, facultatea devine, încet, dar sigur, măcar în primul an, o extensie specializată a unui liceu care reușește numai parțial să-i înarmeze pe mulți dintre elevi cu seturi de competențe de uz general.

 

Câteva date privind înscrierea la bacalaureat dau de gândit: doar 25.000 din cei 340.000 de absolvenţi de liceu din promoţiile an­te­ri­oare care nu au luat bacalaureatul s-au în­scris la examen în sesiunea iunie-iulie 2015. Dintre cei 168.945 de absolvenţi înscrişi în această sesiune a bacalaureatului, 143.949 (76,89%) provin din promoţia curentă, iar 24.996 (23,11%) provin din seriile anterioare. Anul acesta, din totalul de 177.000 de ab­solvenți de liceu, 33.051 nici măcar nu s-au înscris la examen. Din aceștia, puțini (com­pa­rând cifrele din anii precedenți) se vor hotărî să dea acest examen fie în sesiunea din au­gust, fie în cea din iulie 2016, restul îngroșând rândurile celor peste 300.000.

 

Bacalaureatul are încă nevoie de o definire mai clară: ce se așteaptă de la acest examen și ce se dorește de la elevi? Camerele video, comisiile de supraveghere, penalizarea fraudei sunt demersuri lăudabile, care atestă, măcar la nivel formal, în ochiul public, seriozitatea unui concurs. Pentru completarea imaginii în­să, avem, pe de altă parte, profesori uni­ver­sitari doctori care își plagiază lucrările de doc­torat și sunt spălați rapid de comisiile numite de același minister. Până când aceste sem­na­le amestecate nu vor fi aduse la numitorul c­o­mun al competenței și corectitudinii, de la ele­vul de clasa întâi primară până la prim-mi­nistru, șansele reale de redresare a în­vă­ță­mân­tului rămân calcule și statistici pe hârtie.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22