Localele într-un tur: liberalii și strategia iepurelui

„Dacă alegerile vor fi în iunie, campania electorală va începe în secunda în care se va anunța noul calendar și atunci primarii vor fi evaluați pentru, practic, trei ani de mandat, nu trei ani și jumătate”, a declarat primarul general al Bucureștiului. Cu alte cuvinte, efectele pe termen mediu ale eforturilor actualei administrații nu vor putea fi percepute de bucureșteni în momentul când le va fi solicitat votul. Dincolo de jocurile politicianiste ale anului 2024, o reformă reală a alegerilor locale ar trebui să ia în calcul revenirea la două tururi de scrutin – fără de care alegerile, în contextul ultraparohializat din România, sunt un soi de înțelegeri pe sub tejghea.

Ce se întâmplă în jocurile pentru Primăria Bucureștiului poate fi un studiu de caz ilustrativ. Deocamdată, în afară de Nicușor Dan, susținut de nou-înființata Dreaptă Unită, numele aruncat în joc este liderul organizației PNL București, Sebastian Burduja, care a și declarat că liberalii nu-l vor sprijini pe Nicușor Dan pentru încă un mandat, „pentru că nu a performat”, fiind astfel în asentimentul conducerii PNL. Deși, în materie de performanță, probabil că ministrul cu multe, variate și trecătoare portofolii nu ar fi fost cea mai indicată voce pentru formularea unui verdict. Problema reală însă nu are de a face cu „ce vor bucureștenii”, mai cu seamă că datele obiective privind performanțele actualei administrații contrazic acest verdict facil și părtinitor. Mai degrabă, problema reală este că în orice scenariu posibil, în contextul unui singur tur, candidatul PSD va fi cel favorizat de fragmentarea candidaturilor. În cazul PSD, numele vehiculat la primărie, Gabriela Firea, candidata „deocamdată”, și-a dat deja măsura într-un mandat precedent. Ce ar urma nu ar fi deci o surpriză: Bucureștiul dezastrelor imobiliare și al iepurașilor gigantici.

Liberalii au trasat deja sarcinile de partid: liderii locali vor fi obligați să candideze în alegerile loca­le, sub amenințarea unor repercusiuni usturătoare la parlamentare. Potrivit news.ro, președinții filialelor jude­țene PNL vor fi obligați de conducere să candideze fie pentru funcția de președinte al Consiliului Județean, fie pentru primăria reședinței de județ. Decizia, pornită se pare de la strategul veteran Vasile Blaga, provoacă nemulțumiri în unele filiale locale, mai ales acolo unde PSD-ul este clar favoritul. În cazul comasării localelor cu europarlamentarele – scenariu susținut deocamdată de PNL – cerința e și mai constrângătoare. Câțiva ar prefera un bilet confortabil pentru Bruxelles, mai degrabă, decât un fotoliu expus de președinte CJ sau de primar; cazul recent al capului CJ Prahova, care a făcut valuri în presă, poate fi interpretat și ca un semnal: nimeni nu este intangibil.

Strategia liberalilor pare a se contura în două direcții: pe de o parte, întărirea disciplinei de partid și strângerea rândurilor, pe de altă parte, consolidarea influenței partajate cu PSD în teritoriu. În acest context, discuțiile privind datele posibile ale organizării celor trei momente electorale interne sunt monetizate netransparent în negocieri pentru influență locală, camuflate sub aparența interesului public.

Sondajele și studiile făcute atât pe rezultatele alegerilor anterioare indicau deja un potențial de deplasare a unei părți a electoratului nemulțumit de politica liberalilor către USR, pe de o parte, și către AUR, pe de alta. Electoratul urban, alienat de scandalurile de corupție și de baronizarea durabilă a PNL, partid care se complace de cel puțin 12 ani într-un mariaj politic cu PSD, îl consideră impropriu, iar inocenții care se încăpățânează să mai caute doctrină și acolo unde ea a dispărut demult – dacă a existat vreodată – îl consideră contra naturii.

Acest electorat s-a orientat în 2020 parțial spre USR, urcat pe valul anticorupției, instrumentalizat de campania „fără penali”. Între timp, USR și-a arătat în câteva ocazii limitările drastice în materie de decizii oportune, iar retragerea de la guvernare, în termenii realizați atunci, a provocat daune masive din perspectiva potențialului de creștere electorală. Nu numai că și-a consumat o importantă tran­șă de credibilitate, dar și-a limitat și spațiul de mișcare în acțiunea parlamentară.

Pe de altă parte, există o categorie volatilă atrasă de discursul tradiționalist și fundamentalist pe care PNL l-a susținut în urmă cu șase ani, în perioada referendumului convocat de Coaliția pentru Familie. Odată cu apariția AUR, ea s-a regăsit mai degrabă în pozițiile deschis reacționare ale unui partid susținut de po­lul fundamentalist al unei părți a ierarhiei BOR și, pentru a complica lucrurile și mai mult, care promovează în mod deschis propaganda prorusească de la începutul războiului din Ucraina. AUR are avantajul de a nu fi fost încă la guvernare, poate ușor să vehiculeze fără grijă mesajul antisistem consacrat și își expandează potențialul de creștere electorală.

Dacă, pentru prezidențiale, bătălia media­tică se poartă deocamdată în sondaje de popularitate, pentru locale confruntarea pare a se desfășura din ce în ce mai mult sub semnul unei voințe a partidelor din coaliția guvernamentală de a-și asigura o victorie cât mai abundentă, chiar și în orașele unde la precedentul scrutin primăriile fuseseră câștigate de opoziție.

Miza unei eventuale comasări a europarlamentarelor și localelor este din această perspectivă importantă mai cu seamă pentru PNL, care este mai degrabă expus unor pierderi colaterale înspre USR sau AUR, decât este PSD. //