Recensământul: incomplet, dar deja descurajant

Lipsa datelor colectate unitar la nivel național devine partea cronică a unei suferințe generalizate a administrației românești, unde politicile publice sunt basme cu feți-frumoși și ilene cosânzene.

Raluca Alexandrescu 10.01.2023
SHARE 7

La sfârșitul anului trecut, Institutul Național de Statistică a publicat primele date ale recensământului programat inițial pentru 2021, amânat pentru 2022 din cauza pandemiei. Voci importante în sociologie și-au exprimat deja multiple rezerve legate de structura chestionarelor, de colectare, dar și de administrarea platformei online oferite publicului pentru autorecenzare. O importantă ocazie parțial ratată, dacă ne referim la vocația largă și cuprinzătoare a unui recensământ și la datele relevante pe care cel din 2022 nu a știut/putut/dorit să le colecteze sau să le ofere. De altfel, simpla experiență de cetățean autorecenzat a fost pentru mulți dezamăgitoare prin puținătatea informațiilor solicitate: multe dintre întrebări și-ar fi aflat probabil un răspuns mult mai puțin costisitor prin simpla centralizare a unor baze de date deja disponibile la Birourile de Evidența Persoanelor. Iar pentru celelalte, s-a optat fie pentru libera alegere, fie întrebările nu au fost pur și simplu formulate.

Ce aflăm din importanta și costisitoarea desfășurare de forțe de anul trecut? Recensământul actual ne spune, de exemplu, câți (mai) suntem prin România: populația rezidentă a țării a scăzut la 19.053.815 locuitori, conform datelor publicate. Față de recensământul anterior din 2011, România a pierdut 1,1 milioane de locuitori. Mai aflăm și că îmbătrânim: față de acum 10 ani, ponderea populației vârstnice, de peste 65 de ani, a crescut. Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (2021) comparativ cu 101,8 (2011).

Adevăratele lipsuri ale datelor furnizate se fac însă simțite la chestiunea etniei, limbii materne și religiei, dat fiind că înregistrarea acestor itemi s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici sau pentru cazurile de colectare administrativă indirectă a datelor, informația nu este disponibilă. Ceea ce face că datele puse la dispoziție pe 30 decembrie 2021 sunt calculate în funcție de cei care au ales să răspundă și nu reflectă integralitatea populației rezidente. Hiatusurile vor fi umplute cu speculații sau estimări greu de verificat.

De exemplu, informația privind etnia a fost disponibilă doar pentru 16,5 milioane de persoane. S-au declarat români 14.801.400 (89,3%). Populația de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.002,2 mii persoane (6,0%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569,5 mii persoane (3,4%).

În privința educației, datele disponibile arată că aproape 60% din populația rezidentă a României are un nivel mediu și superior de educație, ceea ce nu ne scutește de un loc codaș în Europa la acest capitol. Cei mai mulți români care au absolvit o formă de învățământ superior sunt cei care s-au declarat etnici evrei. Dintre aceștia, 61% au absolvit cel puțin facultatea. Ei sunt urmați de greci și armeni, cu 52%, respectiv, 48%. Dintre etnicii germani un nivel de educație superior au 27%, iar în cazul maghiarilor acesta este de 12%. 17% dintre cei care s-au declarat etnici români au nivel de educație superior. Cea mai mică rată de absolvire a unei școli de nivel superior o au romii, 2%.

Lucrurile devin mai complicate la capitolul religie, unde, de asemenea, există aproximativ 3 milioane de cetățeni care nu au răspuns întrebărilor privind eventuala afiliere religioasă. În interiorul răspunsurilor primite, cea mai semnificativă scădere o înregistrează BOR: 13.989.584 de ortodocși declarați în 2022, în scădere cu peste 2,3 milioane față de acum 10 ani, când erau 16.307.004. Scăderi în jur de o sută de mii se constată și în cazul persoanelor care s-au declarat romano-catolice sau reformate. Singura confesiune unde se constată o creștere este cultul penticostal, care a crescut de la 362.314 în 2011 la 404.307 în 2022. Evident, oricât ar fi de deficitar constituite, aceste statistici pot fi mobilizate în conturarea unor imagini privind dinamicile de cultură politică sau de mișcări identitare în ultima decadă: e posibil ca mobilizarea pentru referendumul din 2018 să fi provocat anumite reconfigurări pe frontul afilierilor religioase, într-un sens sau altul.

Miza unui recensământ național făcut cu atâta cheltuială (cel din 2022 a costat mai mult decât cel din 2011) ar fi fost tocmai aceea de a produce, la sfârșit, o suită de imagini mai complexe decât un numărat al oilor, eventual pe categorii. Făcută o dată la zece ani, această vastă operațiune ar trebui să furnizeze un material brut suficient de divers încât să permită studierea stadiului de dezvoltare și să permită elaborarea unor politici publice coerente și valide în educație, servicii publice de tot felul, sănătate etc. Lipsa acestor date colectate unitar la nivel național devine partea cronică a unei suferințe generalizate a administrației românești, unde politicile publice sunt basme cu feți-frumoși și ilene cosânzene. Eșecul reformelor în Educație, în Sănătate, în administrații apare mereu corelat cu ignorarea orizontului de referință: așa se ajunge la achiziționarea unor tablete performante în localități fără semnal GSM, de exemplu. Evident, necunoașterea condițiilor pe teren este numai o parte a ecuației; cealaltă e inclusă în factorul la fel de important al disponibilității pentru comiterea unor acte de corupție. //

Comentarii 6

Mirela - 01-18-2023

Ca de obicei, totul e varza la noi. Nu reusim sa facem nimic bun cap-coada. Ca recensamantul ar ajuta la corelarea politicilor din invatamant, sanatate etc, cu realitatea de pe teren, ma indoiesc. Nu suntem in stare de asa ceva. Penticostali!!?? Oribil. Am niste vecini penticostali. Inchisi la minte, obtuzi, rai. Ea sta baricadata toata ziua in casa. Daca cineva suna la usa, nu deschide. Au doi copii (pana in prezent). Nu vreti sa stiti cum ii cresc si cum ii educa pe acestia. Unul are 4 ani si unul 2 ani. Am luat la un moment dat atitudine pentru ca plangeau extraordinar de mult si de des. De fapt nu plangeau ci pur si simplu urlau. Niste tipete ingrozitoare, parca ii ardeau cu fierul. Cand eram acasa ii auzeam din apartamentul meu. I-au mai auzit si alti vecini cu care am si vorbit, dar nimeni nu vrea sa se bage. Apoi, nu-i scoteau deloc afara. In timp am constatat ca ei stau doar in casa. Treceau 1-2 saptamani si daca ieseau cateva ore, era bine si asta doar ca sa mearga la biserica lor. Dupa proteste si amenintari cu Protectia Copilului (de parca aia ar face ceva), le-au luat cate o bicicleta si cat e vara de mare ii duc cu bicicletele dupa-amiaza. Pentru parintii lor e o solutie pentru ca in felul asta nu interactioneaza cu alti copii. Oricum nu merg la locurile de joaca, nu au TV pentru filme si desene animate, nu au jucarii. Nici urletele nu mai sunt atat de dese. Am pregatit totusi o declaratie pentru politie, dar nu stiu cat va rezolva din situatie. Legea nu e de partea mea. Pe statul roman nu-l intereseaza, fireste. Ba din contra, in legea cultelor se spune clar: fiecare e liber sa-si creasca copilul cum doreste. Fain. Acesti copii vor fi viitorii adulti ai Romaniei care vor avea tot felul de probleme: de la adaptarea in societate la modul in care vor trai, de la invatatura la modul in care vad ei viata. Lor li se vor adauga copiii romi si parte din copiii romani, cei care au mari probleme de educatie, nivel de studii, conditii de crestere. Ce va iesi...

Răspunde

Mircea Oprea - 01-14-2023

În 2019 în listele electorale erau înscriși 18.987.675 alegători; la recensământul din anul trecut întreaga populație a țării era de 19.053.815, diferența fiind de numai 66.140 oameni… Suntem într-un absurd statistic pe care nici nu vreau să mi-l explic, dar sunt sigur că se vor găsi guralivi politici care vor explica de ce trebuie să numărul de aleși din consiliile locale, parlament etc și de ce trebuie să crească numărul de posturi în administrație, în justiție, în poliție și tot așa prin toate serviciile bugetate. Îmi dau seama că este chiar o pierdere de vreme pentru mine să mă mai merg la vot.

Răspunde

LevSt. - 01-12-2023

articol care confirma declaratia mea , mai veche si repetata, ca statistica in Romania este tot de sorginte comunista, adica total la ordin si total neprofesionista, de aici decurg lucruri grave, nestiindu-se exact structura si fermentatia sociala recenta, se adanceste problema generala, pentru ca neavand probleme, nici nu ai ce rezolva, nu? Cat despre Ilene Cosanzene, cu toate neajunsurile, daca in chestionar ar fi fost pusa si intrebarea "ce varsta, sex, inaltime si greutate aveti?", probabil ca s-ar fi notat ca Ilenele Cosanzene sunt -in numar exagerat- Ilene Osanzene...

Răspunde

Lucian Nicolescu - 01-12-2023

INS=GUVERN=PARLAMENT=JUSTIȚIE=BOR=PREȘEDINȚIE=istituții nule de facto. Patru milioane (cel puțin) emigranți și 1,2 milioane regres demografic. Sună rău. Dar oamenii ăștia, din globul lor de sticlă, cum să ne audă pe noi, bieți muritori?

Răspunde

Doru Tascau - 01-11-2023

Dacă tot suntem împinși spre tărâmul speculațiilor, probabil ca, real, suntem sub pragul de 19 milioane de locuitori. Și, probabil ca, observand relativa apropiere dintre numărul persoanelor care nu și-au asumat apartenența la o etnie și cel al persoanelor care nu au declarat apartenența la o religie și cum prezența romilor in special in mediile urbane este remarcabilă de la an la an, se poate afirma ca populația romă e cam de 3 milioane. Interesant este de știut ce factor (uman, circumstanțial etc) a determinat acest comportament, la nivel național, in timpul recensământului.

Răspunde

Ion - 01-10-2023

Realitatea este este cu totul alta cata vreme minoritatile nu-si mai declara apartenenta etnica reala de teama exportului de copii. https://www.wowbiz.ro/procuroarea-care-a-tarat-o-pe-jos-pe-fetita-de-8-ani-invarte-banii-cu-lopata-maria-piturca-are-13-conturi-bancare-si-un-salariu-urias-20027749/amp

Răspunde

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2025 Revista 22