Ce blestem o fi pe poporul ăsta?...

Nu există nicio garanție că, de data aceasta, adversarii luptei anticorupție nu vor reuși acolo unde au eșuat în 2008 și în 2014.

Rodica Culcer 15.03.2016

De același autor

 

„Dacă vreo persoană acuzată de corupție ar scăpa de acuzații urmare a Deciziei CCR, nu încape îndoială că merită cos­tul“ – afirma Elena Udrea, vădit mul­țu­mită de blocarea anchetelor DNA ca urmare a Deciziei CCR privind interceptările. Nu o fi având doamna Udrea interceptări în dosare, cum nu obosește să repete, dar are destui apropiați în ale căror dosare s-ar putea afla interceptări care fac le­gă­turi între probe, astfel în­cât o înțelegem că își do­reș­te să scape cât mai mulți co­rupți. Dacă în cazul doamnei Udrea de­clarațiile nu ne surprind, în cazul fostului președinte Traian Băsescu, mulțumit și el de Decizia CCR și critic acerb al Laurei Kövesi și al Monicăi Macovei, la adresa că­rora a adoptat limbajul și discursul An­te­nei 3, o astfel de atitudine este de-a drep­tul dureroasă pentru cei care l-au sprijinit în promovarea instituțiilor și demersurilor de combatere a corupției – politicieni (pu­țini), ziariști și cetățeni deopotrivă. Aceș­tia au acum tot dreptul să-i întoarcă, în­tr-o formă actualizată, celebra întrebare pe care i-a pus-o el lui Adrian Năstase la fi­nalul campaniei din 2004: ce blestem o fi pe poporul ăsta de a ajuns până la urmă să aleagă doar președinți care îi înșală aș­teptările?

 

Dincolo de jocurile retorice, reacțiile po­li­tice față de motivarea Deciziei CCR și con­secințele sale confirmă teoria potrivit că­re­ia lupta împotriva corupției și a cri­mi­na­li­tății organizate este susținută mai pu­ter­nic din afara României decât din interior. Putem demonstra cu ușurință că, în ciuda fermității manifestate de UE și NATO, po­liticienii români nu au renunțat nicio cli­pă la tentativele de blocare a anchetelor DNA și DIICOT prin diferite demersuri le­gis­lative, care au vizat aproa­pe obsesiv chestiunea interceptărilor. Astfel, în 2006, Guvernul Tăriceanu a adoptat OUG 60/2006, care amenda Codul Penal și Codul de Procedură Pe­nală în favoarea sus­pec­ților: autorizarea perche­zi­ționării, interceptării sau înregistrării co­municațiilor devenea posibilă doar cu in­formarea prealabilă a suspectului, ceea ce făcea absolut inutilă orice operațiune de supraveghere. Criticată vehement de ma­gis­trați, de societatea civilă și de am­ba­sa­dorii SUA, Marii Britanii și Olandei, Legea de adoptare a OUG 60/2006 a fost res­pin­să de președintele Băsescu, care interpreta atunci alt personaj decât cel pe care îl în­truchipează astăzi, și criticată aspru într-un raport al Comisiei Europene dat pu­bli­ci­tății pe 4 februarie 2008.

 

Până la urmă, ca urmare a presiunilor UE și fermității președintelui, s-a renunțat la modificările problematice, dar numai pen­tru șapte ani, căci în 2013 parlamentul do­minat de USL a amendat, prin Legea de apli­care a Codului de Procedură Penală, textul inițial al CPP, deși el fusese avizat de Comisia Europeană, astfel încât inter­ceptările suspecților nu se mai puteau face decât după începerea urmăririi pe­nale, nu și în faza cercetărilor preliminare, iar, în cazul miniștrilor, doar cu avizul Ca­merei din care aceștia făceau parte. Din nou, interceptările urmau să fie inutile, pentru că persoanele investigate ar fi știut că sunt supravegheate. Autorii amen­da­men­tului în cauză erau fostul senator PSD Toni Greblă, actualmente protagonistul unui voluminos dosar de corupție instru­mentat de DNA, și unul dintre marii adver­sari ai DNA, deputatul UDMR Márton Árpád. Și acest caz a fost rezolvat după ce codurile – penal și de procedură penală – au intrat în vigoare la 1 februarie 2014, iar Guvernul Ponta a fost practic forțat de președinte și de opoziția din partea ma­gistraților să adopte o ordonanță de ur­gență care a readus la normal regimul in­terceptărilor.

 

Constatând continuitatea eforturilor par­la­mentarilor USL de a bloca interceptările dis­puse de DNA, nu putem să nu ne între­băm cum de aceștia și-au atins acum sco­pul tocmai cu ajutorul Curții Cons­ti­tu­țio­nale, care, potrivit unui mare număr de juriști credibili, a deschis calea pentru anu­larea unor probe obținute prin inter­ceptări, a blocat o serie de anchete în curs la DNA, dar și la DIICOT, care necesitau operațiune de supraveghere, și a inter­ve­nit în deciziile instanțelor privind re­vi­zuirea unor sentințe pronunțate deja. În coincidențe nu credem, iar laudele for­mu­late de Traian Băsescu la adresa lui Daniel Morar, raportor la excepția privind in­ter­ceptările, ne pun pe gânduri, în contextul ostilității manifestate de fostul președinte la adresa actualului procuror șef al DNA. Totodată, ne întrebăm cum de a fost ad­misă excepția de constituționalitate într-un dosar în care interceptările fuseseră fă­cute după vechiul Cod Penal, nu după cel aflat în vigoare și contestat la CCR. De la aceste ciudățenii și până la suspiciunea că avem de fapt de a face cu o nouă cabală între corupți, criminalitatea organizată și o parte a judecătorilor CCR este doar un pas, care nici nu este greu de făcut, dacă ne gândim că numele judecătoarei CCR Mona Pivniceru, fost ministru PNL al Jus­tiției, apare în interceptările din dosarul fostului președinte al Camerei de Comerț și Industrie, Mihail Vlasov. Să se fi format oare un nou binom, corupți-CCR? „Se spa­rie gândul!“, vorba cronicarului. Se spa­rie, dar persistă, căci, în ciuda efortului Guvernului Cioloș de a acționa rapid, prin OUG, pentru a debloca activitatea DNA și DIICOT, decizia finală asupra modificărilor Codului Penal și Codului de Procedură Pe­nală va ajunge tot în parlament. Și nu exis­tă nicio garanție că, de data aceasta, ad­versarii luptei anticorupție nu vor reuși acolo unde au eșuat în 2008 și în 2014.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22