De același autor
„Domnule primar Onțanu, indiferent unde sunteți, să rețineți un lucru, din inimă și din sufletul nostru vă iubim, toți UNPR-iștii vă iubim“ – aceste cuvinte, care confirmă esența penală a partidelor politice parlamentare din România, s-au auzit de la tribuna recentului congres UNPR, în ciuda faptului că Neculai Onțanu, fostul primar al Sectorului 2, se afla în arest preventiv, învinuit de luare de mită sub forma unui teren de 1.000 mp în zona Barbu Văcărescu, teren ce a ajuns ulterior în proprietatea fostului președinte al UNPR, Gabriel Oprea. Cu alte cuvinte, ceea ce este contrar legii și (încă) scandalos pentru majoritatea populației nu provoacă nici măcar distanțarea UNPR față de personajul în cauză. Mai abil, PSD s-a grăbit să denunțe înțelegerea privind susținerea candidaturii lui Neculai Onțanu la alegerile locale din iunie, 2016, dar este atent la poziția bună în sondaje a altui primar cu dosar penal și cu stagiu în arest, Marian Vanghelie, creditat cu 33% din opțiunile de vot de un recent sondaj Sociopol. S-a mai întâmplat, în 2004, ca PSD să desemneze un candidat „mână moartă“ la Sectorul 5 și să-l susțină de fapt pe Marian Vanghelie. De altfel, potrivit liderului ALDE Călin Popescu-Tăriceanu, măsurătorile sociologice ale partidelor au relevat că „primarii care au funcționat în sectoarele 1, 2, 4 și 5 sunt foarte bine poziționați“ și nu ar fi exclus să candideze în iunie ca independenți. Și aceasta deși Marian Vanghelie, de pildă, abia a ieșit din arest, iar Andrei Chiliman este anchetat penal pentru constituirea de grup infracțional organizat și complicitate la trafic de influență în formă continuată, cu alte cuvinte, de constituirea unui sistem prin care se percepeau comisioane de 10-15% pentru toate contractele. Menționăm aici și scandaloasa atribuire a unui contract de o jumătate de miliard de euro pentru 25 de ani firmei de salubritate ROMPREST, al cărei patron a fost arestat de curând.
Capitala patriei, Bucureștiul, s-a dovedit din păcate capitala corupției: primarul general și patru dintre primarii de sectoare aleși în 2012 au fost suspendați, după ce au fost reținuți de DNA. Reprezentanți ai partidelor sau falși independenți, ca Sorin Oprescu, toți s-au compromis, iar dosarele DNA au scos la iveală mecanisme prin care bugetele publice erau devalizate prin atribuirea de contracte doar contra unor comisioane substanțiale, extrase din prețul plătit de primărie cu bani publici. Cu toate acestea, nici popularitatea celor anchetați penali, nici cea a partidelor care i-au susținut nu par să fi avut de suferit, iar sondajele creditează PSD cu mari șanse de a câștiga atât Primăria generală, cât și toate sectoarele, cu posibila excepție a Sectorului 1. Nimic surprinzător, de vreme ce oferta PNL, metamorfozat neconvingător în partid de opoziție, constă din figuri uzate, asociate cu trecutul USL-ist al partidului, cum este însuși Ludovic Orban, sau persoane terne, fără realizări deosebite, ale căror nume nu spun nimănui nimic. Nici electoratul educat, nici cel mai puțin exigent nu au de ce să-i voteze. Măcar de la Vanghelie sau Onțanu cei sensibili la mita electorală știu la ce să se aștepte: bani peșin, mese somptuoase, ca vanghelioanele, mici și bere, excursii gratuite. Mafioții Capitalei rămân astfel indestructibili și vor putea influența rezultatul alegerilor din iunie, prin candidatură proprie sau sprijinirea unui candidat apropiat lor. De primenirea clasei politice nu are rost să vorbim, cum, de altfel, sugera Marian Vanghelie într-un recent interviu.
Și totuși, tocmai acest nefericit bilanț ar fi trebuit să faciliteze afirmarea unor partide noi, cu un nou fel de a face politică, mai întâi la nivel local și, apoi, treptat, și la nivel național. Există până acum doi candidați cu acest profil, Nicușor Dan, de la Partidul Salvați Bucureștiul, și Ciprian Ciucu, de la M10, ambii onorabili, dar cu puține șanse de a învinge singuri impresionantele mașinării electorale ale PSD și PNL, motiv pentru care recent înființata Inițiativa România a propus unirea tuturor partidelor noi și a tuturor ONG-urilor civice într-o alianța concepută pentru a promova înnoirea clasei politice. Logic, nu-i așa? Știm deja că singurele breșe în sistemul ticăloșit au fost făcute doar atunci când forțele antisistem s-au coalizat - în CDR și apoi în Alianța D.A. Cu toate acestea, proiectul IR, care era singura șansă pentru a coagula votul electoratului bucureștean antisistem, a fost respins de Nicușor Dan, care preferă să candideze singur. Dispunând de un anumit confort financiar, ale cărui surse nu le cunoaștem, domnul Dan pare să creadă că nu are nevoie de nimeni pentru a reuși. Succesul său este însă incert pentru orice minte lucidă, certă fiind doar fragmentarea votului electoratului anti-PSD și antisistem, ceea ce va favoriza PSD. Faptul că nu va exista o alianță a ONG-urilor și a partidelor noi îl face și pe Ciprian Ciucu să rămână în cursă, pe motiv că „dacă eu dispar din această cursă, Nicuşor Dan şi USB s-ar putea să se alieze cu PSD sau PNL. În acel moment, toţi cei care sunt antisistem vor veni alături de mine“.
În concluzie, dacă va exista vreodată o alianță antisistem, ea se va constitui abia după alegerile locale din acest an, cu sau fără USB și Nicușor Dan. La viitoarele alegeri, așadar, sistemul mafiot al politicii consacrate în ultimii 25 de ani are toate șansele să triumfe din nou, cu sprijinul forțelor antisistem, care se dovedesc incapabile să răspundă exigențelor istoriei și binelui public.