Scandalurile Inspecției Judiciare și dificultățile restaurației

Quis custodiet ipsos custodes? - s-a în­trebat cu 19 secole în urmă Iuvenal (Satira VI) și ne întrebăm pe bună dreptate și noi, urmărind valul de scandaluri în care se afundă Inspecția Ju­di­ci­a­ră. Dacă inspectorii ju­di­ci­ari, care trebuie să verifice corectitudinea ma­gis­tra­ți­lor, devin ei înșiși per­so­naje de scandal, credi­bi­li­ta­tea instituției începe evi­dent să tindă către zero, ca și valoarea controalelor pe care le efectuează. Deja ra­poartele de inspecție cu pri­vire la DNA nu sunt sem­nate de toți inspectorii și două dintre con­troale s-au soldat cu plângeri penale îna­in­tate de taberele adverse din interiorul ins­tituției, create pe criterii politice, în func­ție de cum au înțeles inspectorii să se ra­porteze la comandamentele PSD privind de­molarea DNA prin înlăturarea pro­cu­ro­ru­lui șef Laura Codruța Kövesi. Asaltul pu­terii asupra anticorupției s-a intensificat de altfel după ce DNA a dispus începerea urmăririi penale în cazul vicepremierului Sevil Shhaideh, mâna dreaptă a lui Liviu Dragnea, pentru abuz în serviciu în do­sa­rul Belina și cererea privind încuviințarea începerii urmăririi penale pentru mi­nis­trul Rovana Plumb, în același dosar. Pen­tru Dragnea & Co. este limpede că numai ani­hilarea statului de drept îi poate asi­gu­ra supraviețuirea.

Politizată de Liviu Dragnea, potrivit mai mul­tor relatări de presă, prin oamenii Oa­nei Schmidt-Hăineală, Inspecția Judiciară avea drept sarcină redactarea unor ra­poar­te incriminatoare care: 1) să-i permită mi­nistrului Justiției să ceară revocarea pro­curorilor Lazăr și Kövesi, deveniți pietre de poticnire pentru PSD și 2) să-i in­ti­mideze pe procurorii DNA rămași integri, prin sanc­țio­narea celor trei care au pri­mit și instrumentat plân­ge­rea penală înaintată de Ini­țiativa România în cazul OUG 13. Conjugat cu pa­che­tul de legi anunțat de mi­nistrul Toader pe 24 au­gust, demersul ar fi urmat să consfințească o victorie zdrobitoare a PSD-ALDE asupra independenței justiției. Spre dis­pe­rarea cuplului Dragnea-Tăriceanu, însă, ia­tă că lucrurile nu au evoluat linear în sen­sul dorit. Dimpotrivă, toată mizeria adu­nată în cadrul Inspecției Judiciare a ieșit la iveală în mod spectaculos: mai întâi, echipa care a efectuat controlul de fond la DNA s-a scindat, jumătate dintre ins­pec­tori, în frunte cu însăși șefa echipei de con­trol, Elena Robescu, acuzând imixtiuni nepermise ale conducerii ÎJ în control și ac­cesarea nepermisă de către trei ins­pectoare a anumitor dosare penale, cerute expres „în materialitatea lor“; apoi, săp­tămâna trecută, a ieșit la iveală înre­gis­trarea pe ascuns a inspectoarei Mihaela Fo­cica de către însuși șeful ei, Gheorghe Stan, cu care inspectoarea a discutat des­pre controlul asupra celor trei procurori care s-au ocupat de plângerea privind OUG 13. Departe de a se simți intimidată de șefa DNA, doamna Focica a fost de­ran­jată de atitudinea șefei echipei de control, Adriana Romanescu-Pampu, care ar fi de­cis înainte de începerea controlului că pro­curorii în cauză trebuia să fie sancționați. Politicienii din tabăra puterii au ignorat însă textul și s-au folosit fără scrupule de varianta distorsionată a discuției, pro­movată de televiziunile penalilor, pentru a pune în discuție credibilitatea anchetelor DNA, cum a făcut și deputatul UDMR Attila Korodi luni dimineața la RFI.

Orice ar spune domnul Korodi, șeful său de partid și patronii de la Budapesta sau par­tenerii din PSD și ALDE, credibilitatea ÎJ este mai grav afectată decât credi­bi­litatea DNA, iar dezvăluirea doamnei Kö­vesi, potrivit căreia șeful ÎJ, Lucian Netejoru, ar fi omis să treacă în declarația de interese apartenența sa la masonerie nu va fi de natură să o amelioreze. Do­sarul în cauză a fost clasat de altfel doar pentru că fapta s-a prescris. Pe de altă par­te, ne amintim de faptul că, tot în august, cinci judecătoare membre ale CSM, prin­tre care se afla, din păcate, și președinta ÎCCJ Cristina Tarcea, au refuzat să par­ti­cipe la ședința CSM în care urma să fi dis­cutat un raport de audit referitor la ÎJ, ra­port care ar fi dus foarte probabil la schim­barea conducerii acestei problematice ins­tituții. Cele cinci judecătoare au dorit, evi­dent, să provoace o lipsă de cvorum, pen­tru a salva echipa domnilor Netejoru și Stan - acesta din urmă fiind un „model de etică profesională“, nu-i așa?, ca orice șef care își înregistrează pe ascuns subalternii și apoi scurge înregistrarea către presă, când interesele partidului - a se citi PSD - o cer. Iar interesele conducerii partidului cer tot mai stringent, după cum vedem zi de zi, salvarea problematicilor Stan și Ne­te­joru și anihilarea DNA. O demonstrează și cererea formulată de secretarul general al PSD, Codrin Ștefănescu, privind re­vo­ca­rea ministrului Tudorel Toader, acuzat că nu ar fi oprit „abuzurile din sistem“. Pre­su­punem că domnul Ștefănescu se referă la înregistrarea lui Gheorghe Stan, în va­rianta răstălmăcită de televiziunile pe­na­lilor, și la aserțiunile nedovedite ale fos­tului ofițer SRI Dragomir, condamnat deja în primă instanță. Conchidem totodată că aripa Dragnea este exasperată de rezis­ten­ța neașteptată din interiorul sistemului ju­diciar, care-i zădărnicește planurile pri­vind restaurația, adică revenirea la subor­do­narea justiției după modelul Stănoiu, pe care spera s-o realizeze fără probleme după victoria din alegerile din 2016. Din fe­ricire, aşadar, bătălia dusă de clica Dragnea-Tăriceanu pentru demantelarea statului de drept nu a fost câștigată încă. Din nefericire, însă, ea nu a fost nici pier­dută. Doar a intrat într-o nouă fază, mai toxică.