De același autor
Deși de bun augur, adoptarea proiectului de regulament al Comisiei Europene de către Parlamentul European pe 17 ianuarie riscă să genereze speranțe deșarte în rândurile celor care speră că România mai poate fi salvată de cupiditatea și lipsa de scrupule a PSD, ALDE și UDMR. Desigur, este încurajator că PE a votat cu o majoritate covârșitoare – 397 voturi pentru la 198 voturi contra – prevederea introdusă de Comisia Europeană privind blocarea fondurilor europene pentru statele care nu respectă statul de drept, cu obligarea guvernelor în cauză de a achita către beneficiari sumele blocate de CE. Cum România face deja obiectul unei rezoluții extrem de critice a PE privind nerespectarea statului de drept, adoptată în noiembrie 2018, a unui raport MCV care semnalează regrese în privința respectării obiectivelor fixate de comun acord cu CE în domeniul reformei justiției și al unor rapoarte extrem de dure redactate atât de Comisia de la Veneția, cât și de grupul GRECO din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, ea ar putea fi principala candidată la aceste măsuri punitive în exercițiul bugetar care începe în 2021. Dar Guvernul României pare nici să nu fi auzit de acest vot, care a făcut obiectul unei aprobări transpartinice în PE, susținute de PPE (cu excepția FIDESZ), PSE (cu excepția europarlamentarilor PSD), de ALDE și de Verzi. Mai mult, respingerea proiectului de regulament de către Consiliul European, prezidat în prezent de România, este aproape imposibilă, deoarece ar fi necesară o majoritate calificată de 55%, adică 16 din 28 de state membre, ceea ce nu are cum să se realizeze, având în vedere că propunerea este susținută de state care reprezintă 65% din populația UE și care au cea mai mare contribuție la bugetul Uniunii. Și totuși, la nivelul puterii nu constatăm niciun fel de preocupare pentru această perspectivă, deși Guvernul Dăncilă este cel care ar trebui să pună această chestiune pe agenda Consiliului European, cum de altfel a cerut europarlamentarul PPE Siegfried Mureșan.
Pe de o parte, probabil că Liviu Dragnea și echipa lui se pregătesc să tergiverseze propunerea CE, cu ajutorul Ungariei și Poloniei, sperând totodată că, la alegerile europene din mai, euroscepticii de tipul FN al lui Marine Le Pen vor câștiga mai multe mandate. Oricum, și acum europarlamentarii PSD și FIDESZ au votat alături de antieuropeni. Totuși, nicio prognoză nu anunță că euroscepticii ar câștiga alegerile europarlamentare, astfel încât regulamentul CE are șanse să fie votat și de succesorul actualului Parlament, și de viitorul Consiliu European, mai ales că România va fi urmată la președinția Consiliului de Finlanda, o susținătoare a condiționării fondurilor europene de respectarea statului de drept. Miezul chestiunii este însă mult mai deprimant: pentru PSD chestiunea fondurilor europene și a intereselor României, în general, pur și simplu nu contează în fața obiectivului primordial al aservirii politice a justiției pentru a-și scăpa penalii de rigorile legii, chiar dacă România va trebui să plătească miliarde de euro pentru a realiza acest obiectiv personal al lui Liviu Dragnea și al rețelei de tip mafiot care conduce România.
Deși se știa de la începutul lui 2018 că statele europene importante, în frunte cu Germania, preconizează o asemenea măsură, guvernul și parlamentarii PSD și ai ALDE, cu ajutorul CCR, devenită unealtă a mafioților, și al Avocatului Poporului, cumpărat cu treizeci de arginți, au demontat legislația anticorupție, făcând identificarea fraudelor și pedepsirea lor aproape imposibilă. Mai mult, condamnările deja pronunțate vor fi mai mult ca sigur revizuite după ce CCR a acceptat sesizarea lui Florin Iordache, invalidând mii de probe din anchetele penale, doar pentru că au fost obținute cu mijloacele tehnice ale SRI. Nu contează că scapă toți infractorii de drept comun, inclusiv criminalii periculoși, că România devine raiul infractorilor de pretutindeni, dacă sunt salvați liderii rețelei mafiote, în frunte cu Liviu Dragnea. Iar PSD merge înainte neabătut, pregătind albirea prin OUG a lui Liviu Dragnea, ceea ce ar putea însemna și cocoțarea sa în funcția de premier.
Prin comportamentul Guvernului Dragnea-Dăncilă, România a „evoluat“ de la statutul de „copil-problemă“ atribuit de Günther Verheugen în 2001, la cel de infractor, de forță destructivă care, împreună cu ceilalți iliberali, macină Uniunea din interior. Din această perspectivă, regulamentul propus de CE încearcă, prin condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, descris ca valoare fundamentală a UE, să salveze România de sine însăși și Europa de eroarea făcută prin acceptarea unei asemenea țări. Dar este limpede că, în fața lipsei de scrupule a hoardelor PSD-ALDE, măsura nu va avea efectul dorit de Bruxelles. Ce va face atunci Executivul european? Va închide ochii sau va lua măsuri drastice împotriva României? Deocamdată nu avem semne că Bruxellesul ar fi pregătit de măsuri radicale. Mai grav însă decât această perspectivă este răul în stare pură pe care îl întruchipează în acest moment PSD pentru democrația din România și pentru progresul acestei țări. Cum corect avertiza Tudor Chirilă, „În curând, GAME OVER. România asfixiată“. Sau, mai degrabă, game, set and match pentru Dragnea. Nu ne vom mai întreba deci, ca în 2004, ce blestem face ca poporul român să aleagă între doi comuniști, ci cum este posibil ca poporul român să se lase condus și batjocorit de hoți. Orice analize ne-ar furniza sociologii, răspunsul nu are cum să ne mulțumească
