Victoria cinismului și a stagnării

Nimic nu pare să vindece reticența presei românești față de temele esențiale. De când am aflat rezultatul alegerilor, singura obsesie a jurnaliștilor este numele pre­mie­rului – Dragnea sau non-Dragnea –, chestiunea vii­torului României sub ine­vi­tabila guvernare PSD+ALDE fiind aproape ignorată. To­tuși, acest viitor se con­tu­rează deja ca un exercițiu de cinism politic, potențat de inconștiența elec­to­ra­tu­lui, cu toate consecințele de rigoare, mai ales după ce, pe 15 decembrie, Liviu Dragnea a împărțit cu generozitate daruri pentru votanții și clientela PSD. Din de­cla­rațiile omului forte al momentului au lip­sit însă atât „numele trandafirului“, adică al viitorului premier, cât și detalierea sur­selor de finanțare pentru programul anun­țat. Așadar, cei din sectorul privat care nu fac parte din clientela de partid și de stat ar trebui deja să se gândească la o stra­te­gie de apărare, căci pe umerii lor va cădea povara finanțării promisiunilor PSD.

La drept vorbind, nici nu prea contează cine va fi premier, de vreme ce activitatea guvernului va fi strict monitorizată de un grup de experți ai partidului, conduși pro­babil de Liviu Dragnea, că doar nu va ac­cepta liderul PSD să fie monitorizat de subalternii săi. Dar dacă Liviu Dragnea nu va fi premier, el va fi în schimb supra-premier, viitorul prim-ministru va fi o ma­rionetă, iar miniștri vor fi exponenți de nădejde ai PSD și ai culturii sale po­li­tice. Să ne concentrăm, așadar, pe ceea ce spune – dar și pe ceea ce nu spune - Liviu Drag­nea că va face guvernul său.

Din primele zile ale lui 2017 se vor des­chide robinetele cu bani: salariul minim pe economie va crește de la 1.250 de lei la 1.450 de lei, pensionarii vor fi scutiți de con­tri­bu­țiile pentru sănătate, pen­siile mai mici de 2.000 de lei vor fi scutite de im­pozitul pe venit, iar pensia minimă va crește de la 400 de lei la 520 de lei; bursele studențești vor crește de la o alocare de 86 de lei/student la 201 lei/student; și fiecare bugetar va primi un tichet de vacanță în valoare de 1.450 de lei. Am dat doar câteva exemple, care se adaugă creșterii salariale de 15%, tot pen­tru bugetari, aprobate de parlament în campanie la propunerea PSD. Aceste creș­teri considerabile de cheltuieli buge­tare nu sunt însă compensate de surse supli­men­tare de venituri. Dimpotrivă, Liviu Drag­nea anunță reduceri sau chiar eli­mi­nări de impozite, inclusiv TVA zero pentru vânzarea locuințelor, pentru publicitate și pentru materiile prime din agricultură. Totuși, spune supra-premierul-Moș Cră­ciun, deficitul bugetar va rămâne sub 3%. Ne întrebăm deci pe ce principii mate­ma­tice va fi alcătuit bugetul, mai ales că se anunță și vaste programe de investiții – pentru grădinițe, spitale, locuințe pentru tineri, proiecte locale, irigații etc. Nu vă iluzionați că banii pentru investiții vor ve­ni din mult trâmbițatul Fond Suveran de Investiții, după model norvegian, pentru că un asemenea fond are nevoie de mai mult timp pentru a deveni funcțional. Mai degrabă urmăriți cu atenție ce spune li­de­rul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, care sugerează că ar trebui să aruncăm în aer stabilitatea bugetară, acceptând un deficit mai mare de 3%. Ne amintim că la fel a pro­cedat și el în 2008, lăsând datoriile pe seama următorului guvern, care a fost obli­gat să reducă temporar salariile bu­ge­ta­ri­lor. Fiți atenți deci la darurile PSD+ALDE, căci pot fi otrăvite.

De altfel, Liviu Dragnea însuși s-a trădat în privința incertitudinii surselor de finan­ța­re: cu două zile înainte de a anunța acest program, liderul PSD încercase să-l convingă pe Dacian Cioloș să amâne cu un an reducerea TVA la 19%, plafonarea CAS și eliminarea taxei „pe stâlp“ și a su­pra­accizei la benzină. Cum manevra nu i-a reușit, a dat de înțeles în conferința de presă că unele domenii nu vor fi finanțate prea generos: educația, de pildă, nu va primi procentul de 6% la care râvnește în zadar de mai multe legislaturi încoace. Probabil că și alte domenii vor fi în su­fe­rință, mai ales după eliminarea celor 102 taxe. Cum se va mai finanța, de pildă, Pro­gramul Rabla după eliminarea tim­brului de mediu? Domnul Dragnea nu a spus – cum nu a spus nimic despre mediu în ge­neral sau despre cultură, care au toate șan­sele să fie subfinanțate. Pentru că legile ma­tematicii sunt totuși inevitabile, este lo­gic să anticipăm că finanțarea noi­lor chel­­tuieli bugetare se va face fie prin creș­terea deficitului bugetar, cu riscul de a fi sanc­ționați de UE, fie prin intro­du­cerea de noi taxe și impozite.

În sfârșit, alt semnal de alarmă vine din accentul pus pe contractele acordate de stat pentru realizarea obiectivelor de inves­tiții, nu doar pentru că nu știm de unde vor veni banii, ci pentru că un partid al corupților, ajuns la guvernare, nu prezintă garanții de corectitudine în acordarea aces­tor contracte. Banii contribuabililor ris­că deci să fie din nou deturnați spre conturile clientelei și ale liderilor politici. De altfel, PSD nici nu a candidat pe un program de combatere a corupției, ci s-a concentrat asupra sporirii cheltuielilor în beneficiul bugetarilor, pe al căror vot s-a bazat. De aceea Liviu Dragnea nici nu s-a obosit să prezinte un program, o viziune privind dezvoltarea țării, limitându-se la o listă de alocări bugetare.

Așadar, la reforme nici să nu vă gândiți, mai ales în sectorul public. Victoria PSD este o victorie a stagnării și a statu-quo-ului asupra reformelor și progresului; o victorie a sectorului de stat asupra celui pri­vat. Cum opoziția parlamentară se anun­ță slabă, monitorizarea guvernului PSD cade în sarcina societății civile și a presei. Nu va fi o sarcină ușoară, pentru că PSD este abil, televiziunile aservite și electoratul indiferent sau credul - dar este esențială, pentru că numai adevărul des­pre guvernanți ne poate face liberi.