Vulnerabilitățile SRI și diversiunea anti-DNA

Ce fel de oameni se află de fapt în conducerea serviciilor? Ce criterii deontologice le călăuzesc activitatea?

Rodica Culcer 31.01.2017

De același autor

 

Oricât ar fi de utile unei țări, serviciile se­crete nu pot fi populare. Ele pot fi doar res­pectate, dacă sunt percepute a lucra în fo­losul comunității. Din păcate pentru SRI, această percepție a fost se­rios afectată în ultimele săp­tămâni de o serie de vul­ne­rabilități ieșite la iveală în urma scandalului declanșat chiar de un apropiat al ins­tituției, inculpatul fugar Se­bastian Ghiță. Aceasta nu în­seamnă că inculpatul Ghi­ță ar fi un avertizor de inte­gritate; el este doar pur­tă­torul de mesaj al unei re­țele mai ample de persoane publice și de oameni de afaceri cu dosare penale care în­cearcă să compromită imaginea DNA, agi­tând teoria unui presupus binom ma­le­fic SRI-DNA, în speranța că problemele SRI se vor transfera asupra imaginii DNA și astfel se va putea justifica nu numai promovarea unor ordonanțe menite să-i salveze pe corupții condamnați și pe cei în­că în libertate, ci și un viitor asalt al PSD-ALDE asupra DNA, care ar anihila de­finitiv eforturile anticorupție, întorcând cea­sul istoriei înapoi la epoca Năstase sau chiar la începutul anilor 1990. Cum miza acestei campanii de propagandă și de­zin­formare riscă să compromită viitorul Ro­mâ­niei, se cuvine să facem puțină ordine în fapte.

 

După îndelunga audiere a directorului SRI Eduard Hellvig la comisia parlamentară de supraveghere a SRI și conferința de pre­să a președintelui acestei comisii Adrian Țuțuianu, presa comandată de penali s-a grăbit să conchidă că, din moment ce ami­ciția lui Sebastian Ghiță cu fostul prim-ad­junct al directorului SRI, Florian Coldea, se confirmă, ar însemna că tot ceea ce a spus domnul Ghiță ar fi adevărat, inclusiv acuzațiile sale la adresa procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kö­ve­si. Numai că domnul Țuțu­ia­nu a confirmat doar ceea ce știam deja, și anume prie­tenia Ghiță-Coldea, ilus­trată de fotografiile făcute publice de Ghiță, și nici­de­cum vreuna dintre afir­ma­țiile referitoare la doamna Kövesi, pentru care Ghiță nu a prezentat niciodată vreo probă. Cu toate aces­tea, nestingheriți de CNA, propagandiștii pe­nalilor, activi la România TV, Antena 3 și B1, au acuzat SRI că, împreună cu DNA, „trimite oameni nevinovați la pușcărie“, în timp ce generalii SRI se distrează cu pe­nalii. La pușcărie nu ajungi însă decât pri­n­tr-o sentință judecătorească, nu prin de­ci­zia SRI sau a DNA, iar SRI nu a oferit de­cât suport tehnic DNA, până la decizia CCR care a oprit această colaborare. Exi­s­ten­ța unui protocol secret între SRI și DNA, care ar fi implicat ofițerii de infor­ma­ții în investigații penale, nu a fost pro­bată, fiind respinsă ferm de Laura Codruța Kövesi.

 

Pentru o minimă rigoare a analizei, se cu­vi­ne deci să eliminăm DNA din discuția des­pre SRI și să ne concentrăm asupra adevăratului scandal al momentului, cel al conexiunilor inacceptabile dintre penali și înalți ofițeri ai SRI, inclusiv fostul di­rec­tor al serviciului, George Maior. Cum a fost posibilă apropierea acestora din urmă de personaje atât de dubioase, ca Se­bas­ti­an Ghiță și Cristian Rizea? Ce fel de oa­meni se află de fapt în conducerea ser­vi­ciilor? Ce criterii deontologice le călăuzesc activitatea? Niciunul, am zice, din mo­ment ce abia acum se pune problema ela­borării unui cod deontologic al SRI. Cam târziu, pentru un serviciu de informații ca­re se laudă că operează la standarde occi­dentale. Și, à propos de deontologie în general, este limpede că nu putem vorbi de un control parlamentar eficient asupra serviciilor, atâta vreme cât un membru al comisiei parlamentare de control al SRI, ca Sebastian Ghiță, este în relații de ami­ciție cu conducerea SRI, are contracte cu SRI și este de facto colaborator al SRI. Deontologia și integritatea nu par însă să preocupe nici serviciile, nici parlamentul, nici alte instituții ale statului, iar dez­ba­terea publică le-a acordat un rol marginal, și aceasta pentru că miza actualei cam­panii de propagandă este salvarea prie­te­nilor domnilor Ghiță și Maior - printre ca­re îi numărăm pe Victor Ponta, Elena Udrea și Dorin Cocoș - împreună cu toți cei­lalți politicieni și oameni de afaceri ca­re au intrat în vizorul DNA - adică a între­gului eșafodaj al corupției care subîntinde clasa politică românească.

 

Așadar, nu SRI este miza campaniei, ci DNA. SRI este doar un instrument, pentru că, spre deosebire de DNA, este vul­ne­ra­bilizat de cultura sa instituțională defi­ci­tară și de sistemul care le-a permis ser­vi­ciilor crearea unei rețele de putere para­lele și necontrolate democratic. Asocierea SRI cu DNA este forțată pentru a com­pro­mite demersurile anticorupție. Nimeni nu explică însă cum de nu s-a sfiit DNA să întocmească dosare penale unor apropiați ai SRI, cum ar fi însuși Sebastian Ghiță, trimis în judecată în două dosare de co­rupție și urmărit în altele două, sau Cris­tian Rizea, fostul deputat PSD/PUR, trimis în judecată pentru luare de mită și trafic de influență, în compania căruia se relaxa doamna general SRI Elena Istode la Mo­naco și la Nisa? Și cum de nu a menajat DNA nume ilustre de personaje apropiate de SRI, ca fostul vicepremier Gabriel Oprea și fostul ministru de Interne Petre To­bă? Se pare însă că tot ce nu se în­ca­drează în narațiunea borfașilor este ig­no­rat de me­dia din România, care tră­ieș­te deja în era post-adevărului și s-a per­fecționat în pre­zentarea unor „fapte alter­na­tive“, adică a unor versiuni ale realității care nu au de fapt nicio legătură cu rea­li­tatea.

 

Cazul SRI a demonstrat că manipularea me­diatică înflorește atunci când insti­tu­țiile statului neglijează exigențele deon­to­lo­giei și integrității. Dacă dorește cu ade­vărat să salveze statul de drept, preșe­din­tele Iohannis va trebui să corecteze și cul­tura instituțională a serviciilor în spiritul acestor exigențe. Dacă se poate, înainte de alegerile din 2019.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22