De același autor
Prima și singura dezbatere televizată a competiției electorale pentru legislativele generale din Germania a fost o dovadă suplimentară că Angela Merkel are toate șansele să atingă recordul lui Helmuth Kohl în fruntea guvernului de la Berlin – cel mai longeviv cancelar după Bismarck. Ultimele sondaje arată o diferență imposibil de surmontat pentru candidatul social-democrat Martin Schultz, partidul acestuia, SPD, fiind creditat cu 23% din intențiile de vot, față de partidul doamnei Merkel, cotat la 37%. Cu numai trei șefi de guvern în ultimii 35 de ani, Germania confirmă pe deplin faptul că reușita unei națiuni stă și în continuitate.
Și cu toate acestea, foarte mulți observatori ai actualității europene considerau acum un an-doi că Angela Merkel nu se va putea reface electoral după criza refugiaților, care a pus o presiune extraordinară pe Germania. Desigur, dificultățile nu au fost întru totul depășite, dovadă fiind disensiunile cu aliatul său creștin-social din Bavaria, care continuă să se pronunțe în favoarea plafonării numărului de solicitări de azil și a controlului la frontiere. Cu toate acestea, apropierea alegerilor i-a făcut pe reprezentanții celor două forțe politice să caute să lase această dispută pentru mai târziu, după alegeri și formarea unui nou Executiv. Este drept că acest lucru a fost posibil și cu virajul ușor spre dreapta, cel puțin în discurs, al doamnei Merkel, ceea ce a permis ocuparea terenului partidului antisistem Alternativa pentru Germania. La finalul dezbaterii de duminică, 3 septembrie, doamna Merkel a declarat: „Cred că împreuna putem reuși“, adaptând astfel sloganul Alternativei pentru Germania, „Vom reuși“. Aliat la guvernare, partener în politica europeană pe când ocupa fotoliul de șef al Parlamentului European, Martin Schulz nu a avut nicio șansă în fața Angelei Merkel. Și astfel am avut în seara zilei de 3 septembrie o dezbatere de 95 de minute aproape inutilă, fără surprize și, prin urmare, anostă. Am putut afla cât de multe îi apropie pe Martin Schulz de Angela Merkel, diferențele fiind minime și mai mult de nuanță decât de fond, cu mici excepții atunci când liderul SPD a încercat să o pună în dificultate pe contracandidata sa pe tema gestiunii crizei migratorii. De altfel, de mai multe ori în cadrul emisiunii electorale, cei doi candidați nu au ezitat să se aprobe atunci când evidența o impunea.
Dialogul Merkel-Schulz a fost dominat de teme internaționale. Subiectul Turcia a fost abordat de cei doi, liderul SPD pronunțându-se pentru oprirea negocierilor de aderare ale Ankarei la Uniunea Europeană. Ceva mai moderată în discurs, dar totuși de acord, cancelara federală în funcție a declarat că „este clar că Turcia nu trebuie să devină membră a Uniunii Europene“, dar acest lucru trebuie făcut tot prin dialog și găsirea unei alternative prin negocieri cu Ankara. Președintele american Donald Trump, alt dosar sensibil al politicii externe germane, a fost și el evocat în cursul dialogului televizat al candidaților SPD și CDU/CSU pentru funcția de cancelar. Conștienți de lipsa de popularitate a liderului de la Casa Albă, atât Schulz, cât și Merkel s-au aflat pe aceleași poziții. Dacă primul a promis că nu îi va permite președintelui american să dicteze politica Germaniei, candidata conservatoare a povestit episodul de la Charlottesville și atitudinea nepoliticoasă a președintelui american. Rusia nu a fost un subiect pe care s-a insistat, doamna Merkel criticându-l doar pe fostul cancelar SPD Gerhard Schröder, care a acceptat poziția de membru în colegiul director al companiei Rosneft. Chestiunile sociale au fost și ele foarte rapid trecute într-o țară care are totuși 4,7 milioane de angajați precari, cu un câștig net de 450 de euro pe lună (sursa: Agenția Federală a Muncii, iulie 2017). La sfârșitul emisiunii, candidatul social-democrat i-a amintit doamnei Merkel faptul că o infirmieră câștigă în 60 de secunde 60 de eurocenți, în timp ce un manager, pentru același interval de timp, 30 de euro.
În concluzie, dialogul televizat nu a inversat tendința. Rămâne de văzut scorul pe care îl va obține doamna Merkel, având în vedere că cea mai mare parte a electoratului indecis (55% dintre indeciși, care reprezintă aproape jumătate dintre alegători) pare să considere că a dominat dezbaterea.
Cu un președinte, respectiv un cancelar la început de mandat, Parisul și Berlinul au toate șansele redefinirii proiectului european. Un leadership puternic în cuplul franco-german va fi greu de gestionat de statele periferice din UE.
