Un summit despre viitorul Europei

Săptămâna politică europeană care tocmai s-a încheiat a fost marcată de summit-ul in­for­mal de la Bruxelles pe tema viitorului UE în perioada post-Brexit și a numelui viitorului președinte al Co­mi­siei Eu­ro­pe­ne. Alianțele au început deja să se contureze, deoarece pe­rioada de reașezare a arhi­tec­tu­rii europene deschide nu­me­roase oportunități, dar pre­zin­tă și pericolul rămânerii în afa­ră pentru cei care nu știu să își promoveze eficient agenda. Cu o zi înaintea summit-ului din 23 februarie, șefi de stat și de guvern din 11 țări ale Uni­unii s-au reunit la o cină organizată de pre­mie­rul belgian Charles Michel la castelul Val Du­chesse, un loc simbolic pentru construcția europeană, căci aici Paul-Henri Spaak, unul dintre „părinții Europei“, ministru de Externe al Belgiei, a condus lucrările care au pregătit Tratatul de la Roma, din 1957. Și aici, din pă­cate, noi, românii, nici măcar nu am strălucit prin absență. S-au aflat la aceeași masă re­pre­zentanții unor țări care au ce spune în mod concret, care au o vi­ziu­ne în privința construcției eu­ropene – președintele fran­cez Emmanuel Macron, can­celarul german Angela Mer­kel, premierul Italian Paolo Gentiloni și premierul spaniol Mariano Rajoy, premierul po­lonez Mateusz Morawiecki, premierul slovac Robert Fico sau cel luxemburghez Xavier Bettel. Nu mai vorbim despre întâlnirile bilaterale pentru armonizarea și definirea unor poziții comune. Din perspectiva Bucureștiului, putem remarca absența totală a unor consultări bilaterale la nivel guver­na­men­tal, obligatorii cu Austria, țara de la care pre­ședinția română a Consiliului Uniunii Euro­pe­ne va prelua dosarele de negociere și care exprimă ferm poziții contrare României pe unele subiecte, precum viitoarea politică de coe­ziune și eventuala creștere la 1,1 % din PIB a contribuției statelor membre la bugetul UE. Or, dacă pozițiile Olandei, Suediei și Da­ne­marcei nu mai surprind pe nimeni, Austria, ca­re are o prezență economică notabilă în Ro­mâ­nia și beneficiază în mod clar de dez­vol­ta­rea României, nu ar fi trebuit să ajungă la o ase­menea poziție. Oricum, România ar fi tre­buit să inițieze consultări bilaterale cu Viena pe această temă. Planificarea politică într-un dis­pozitiv de politică externă (Minister de Ex­ter­ne, guvern care dispune de un de­par­ta­ment de politică externă etc.) trebuie să fie an­ti­cipativă și proactivă și mai puțin reactivă...

Summit-ul informal de la Bruxelles a fost im­portant pentru că a început să creioneze agen­da pentru summit-ul de la Sibiu pe tema viitorului UE și care va fi organizat de pre­șe­din­ția României a Consiliului Uniunii Euro­pe­ne. S-a discutat despre bugetul UE, despre fon­durile europene, care ar putea fi con­di­țio­na­te de felul în care sunt cheltuite (Angela Me­r­kel a propus modularea finanțărilor euro­pe­ne în funcție de respectul regulilor eco­no­mice și aplicarea reformelor structurale) și de statul de drept („Solidaritatea se justifică, pen­tru că avem valori și proiecte comune. Ea nu este un self-service“, a declarat preșe­din­tele francez Emmanuel Macron) despre rede­fi­nirea Politicii Agricole Comune și despre „lup­ta îm­potriva dumpingului social și fiscal“ (pu­ternic susținută de Paris). Nu în ultimul rând, s-a dis­cutat despre candidaturile pentru po­ziția de președinte al Comisiei Europene, în­trucât Jean-Claude Juncker nu se va prezenta pen­tru un nou mandat, negocieri care vor avea loc în timpul președinției române a Con­si­liului UE. În această privință au fost evocate numele șefei FMI Christine La­garde, al cancelarului An­gela Merkel sau al fran­cezului Michel Barnier, actualul negociator al UE pentru Brexit. Prin urmare, există un cu­rent pentru ca statele mari ale Uniunii să își asume în mod direct pozițiile-cheie din Uniu­ne, după cum și-au luat și partea leului când a fost vorba de relo­ca­rea agențiilor europene de la Londra.

Discuțiile și rezultatul negocierilor din pe­ri­oa­da 2018-2019 vor configura arhitectura eu­ro­peană pentru cel puțin un deceniu și nu toate statele membre vor avea de câștigat în mod egal.