De același autor
“Fiecare dintre voi are o responsabilitate de a se asigura că morții de pe Maidan nu au fost în zadar”. (Joe Biden, în Parlamentul de la Kiev, Decembrie 2015)
Pentru cei care și-au imaginat că vizita vicepreședintelui Statele Unite ale Americii în Ucraina avea un scop strict de imagine, discursul susținut în fața plenului reunit al legislativului din Kiev a vrut să transmită atât încurajare, cât și condiționare. Încurajare că Washingtonul rămâne determinat să meargă alături de ucraineni în lungul drum spre lumea occidentală, iar condiționarea acestui fapt de necesitatea stringentă a unui plan robust de reforme.
“Fiecare dintre voi are obligația să răspundă chemării istoriei și să construiască o națiune ucraineană unită și democrată care poate trece testul timpului”, s-a auzit de la pupitrul Parlamentului din capitala Ucrainei. De fapt, prezența lui Biden într-o țară care se zbate să iasă din zona gri a continentului, marcată de separatism și rapt teritorial, dovedește că ideea democratică are încă vitalitate și primește sacrificii.
Vizita vicepreședintelui american nu a fost nici despre acele 190 de milioane de dolari promise autorităților de la Kiev ca ajutor– asta în condițiile în care arhitectura statală ucraineană necesită zeci de miliarde doar pentru demararea unei noi fundații în societate – și nu a fost nici despre exercițiile de imagine implicit făcute în locuri cu încărcătură puternică (Euromaidanul). De fapt, Biden a fost mai explicit în exprimare decât se așteptau unii: “corupția mănâncă statul ucrainean ca un cancer”, aceasta e realitatea pe care reprezentanții cetățenilor trebuie să o privească în față.
Joe Biden (stânga), alături de președintele Ucrainei, Petro Poroșenko (dreapta)
Vicele SUA a mers chiar mai departe și a ținut să atenționeze Kievul că nu dispune de un cec în alb: “Încă o șansă. E absolut critic ca Ucraina să fie stabilă și prosperă și să ia parte la o Europă sigură. Oamenii au nevoie să vadă că metodele trecutului au dispărut permanent, că nu mai există. Asta înseamnă decizii grele”, anume intensificarea reformelor și ruperea fermă de trecut. “Înseamnă că toată lumea joacă după aceleași reguli, de la cei aflați la bază până la cei de la vârf”.
Numai că nu toată lumea joacă după aceleași reguli: “În secolul XXI nu putem permite unor state să redeseneze granițele prin forță. Acestea sunt regulile de bază și dacă nu le respectăm, vom regreta”. Printr-o trecere subită, Joe Biden a schimbat capitala de destinație a mesajului său: Moscova intră în prim-plan. “Rusia a violat aceste reguli și continuă să o facă. Astăzi, Rusia ocupă un teritoriu suveran al Ucrainei. Să fiu foarte clar: SUA nu vor recunoaște niciodată tentativa Rusiei de a anexa Crimeea. E atât de simplu”. Și pentru că în Vestul Europei începe să apară o tendință de relativizare a implicării militare a Moscovei în Ucraina, Biden a ținut să clarifice modul în care Washingtonul vede toată această chestiune. Kremlinul continuă să trimită forțe armate în zonele de conflict, armament greu de proveniență rusească încă poate fi repetat în bazinul Donbas, iar “separatiștii sunt antrenați, susținuți și comandați de către Moscova”.
Dacă Vladimir Putin continună să evite o asumare totală a părții rusești din înțelegerea stipulată în acordul de încetare a focului semnat la Minsk, sancțiunile Vestului vor fi aprofundate. Iar acțiunea diplomatică și nu zăngănitul de arme este, în definitiv, soluția pentru problema din bazinul Donbas, cu implicarea sinceră și completă a tuturor părților, pentru că “Minsk nu poate avea succes dacă Rusia nu își îndeplinește responsabilitatea”. De altfel, chestiunea peninsulei de la Marea Neagră rămâne în parametrii dreptului internațional: un rapt teritorial de tristă amintire a unor vremuri în care forța era argumentul suprem. “Simplul fapt că nu vorbim în fiecare zi despre Crimeea nu înseamnă ca am uitat despre această invazie ilegală a Rusiei și că o vom accepta, noi sau comunitatea internațională”.
