Cum pot România și Polonia să consolideze frontierele estice ale UE și NATO

Acțiunile Rusiei în Crimeea și sud-estul Ucrainei au sporit solidaritatea în cadrul NATO și au impulsionat statele membre să consolideze capabilitățile Alianței Nord-Atlantice. De asemenea, au făcut ca Ro­mâ­nia și Polonia, doi cei mai mari membri „ti­neri“ ai NATO care au aderat după 1999, să-și redefinească pozițiile în cadrul NATO și UE.

Cele două proiecte de colaborare regională

Până de curând, Bucureștiul și Varșovia nu avuseseră prea multe ocazii de a se evidenția în cadrul NATO și UE. Dar cum România se învecinează cu Ucraina, la fel ca și Polonia, care în plus are graniță directă și cu Rusia (cu exclava Ka­li­nin­grad), cele două țări au inițiat două pro­iecte de colaborare regională menite să le consolideze pozițiile: Formatul București (B9) și Inițiativa celor Trei Mări (3SI).

Puțin cunoscută, B9 este o inițiativă de coo­perare a statelor „tinere“ ale NATO. A luat ființă la inițiativa președintelui român Klaus Iohannis și a omologului său po­lonez, Andrzej Duda, în timpul Summit-ului Statelor din Europa Centrală și de Est de la București, din noiembrie 2015. No­uă state - Bulgaria, Cehia, Estonia, Le­tonia, Lituania, Ungaria, România, Slo­vacia și Polonia - au decis să dezvolte o re­lație regională specială de colaborare pen­tru a sprijini obiectivele NATO de întărire a securității între mările Baltică și Neagră. Inițiativa celor Trei Mări a apărut un an mai târziu, în timpul Forumului de la Du­brovnik din august 2016, atunci când pre­ședinta Croației, Kolinda Grabar-Kitaro­vić, împreună cu președintele Poloniei, Andrzej Duda, au propus crearea unei axe Nord-Sud în cadrul UE, cu scopul întăririi cooperării economice în partea centrală și estică a Uniunii. 3SI cuprinde toate țările B9, plus Austria, Croația și Slovenia.

Ambele inițiative au în comun percepția creș­terii amenințărilor de securitate re­gio­nală, mai exact, a agresivității Rusiei pre­șe­dintelui Vladimir Putin. Totuși, până acum, cele două inițiative nu au de­mon­strat o prea mare importanță geopolitică. În forma actuală, ele nu schimbă cu nimic în principiu structura instituțională a Eu­ropei Centrale și de Est și niciuna dintre ele nu s-a bucurat de prea multă susținere și interes din partea liderilor politici occi­dentali europeni. Doar Washingtonul a ară­tat public o oarecare susținere pentru ce­le două inițiative. În noiembrie 2016, ad­junctul secretarului general NATO, Rose Gottemoeller, a participat la Summit-ul B9 de la București, în timpul primei sale vi­zite oficiale într-un stat aliat. Iar în iulie 2017, președintele SUA, Donald Trump, a participat la Summit-ul 3SI de la Var­șovia.

Participarea președintelui Trump la Sum­mit-ul de la Varșovia a reușit să facă cu­noscută 3SI la nivel internațional, dar și să nască o serie de suspiciuni la Bruxelles că această inițiativă ar putea fi mai de­gra­bă în interesul SUA decât al UE. Mai mulți oficiali germani, printre care și cancelarul Angela Merkel, ar fi de părere că 3SI re­prezintă o încercare de divizare a Uniunii Eu­ropene și de contrabalansare a Ger­ma­niei și Franței în cadrul UE. Iar euro­par­lamentarul croat Ivan Jaković declara chiar că inițiativa servește presupuselor in­te­rese ale Washingtonului de slăbire a Eu­ropei și de reducere a importanței globale a UE. Într-adevăr, 3SI a luat ființă în con­textul rezistenței unor state UE față de pre­siunea în creștere a Germaniei și Fran­ței pen­tru aprofundarea integrării eu­ro­pe­ne, pe de o parte, și promovarea politicii Ame­ri­ca First de către SUA, pe de altă parte.

Opticile Bucureștiului și Varșoviei

Deși polonezii sunt puternic proeuropeni, gu­vernul ultraconservator actual de la Varșovia demonstrează o preferință mai degrabă pentru relațiile cu Washingtonul de­cât cu Bruxellesul. În acest context, tre­buie amintite divergențele Poloniei cu UE pe chestiunea distribuirii refugiaților și ata­curile la adresa independenței justiției, mass-media și a societății civile poloneze. De cealaltă parte, Bucureștiul este un sus­ți­nător puternic atât al UE, cât și al NATO. Bucureștiul vede în B9 și 3SI mai degrabă instrumente de întărire a legăturilor UE-NATO și a cooperării europene decât plat­forme de disensiune intraoccidentale.

Prezența României și Poloniei în ambele for­mule contribuie la întărirea securității fron­tierei estice atât a UE, cât și a NATO. Am­bele state găzduiesc componente ale scu­tului american antirachetă, infras­truc­tu­ră de comandă și control NATO și am­be­le au interese strategice directe în ve­ci­nătatea estică rezultate din considerente istorice, cul­turale, lingvistice (Polonia cu Ucraina și Be­larus; România cu Republica Moldova).

Bucureștiul și Varșovia par să fi învățat de pe urma competiției inutile dintre Si­ner­gia Mă­rii Negre – proiect lansat în 2008 de Ro­mânia, Bulgaria și Grecia cu scopul dez­vol­tării cooperării UE cu Armenia, Azer­bai­djan, Georgia, Republica Moldova, Rusia, Tur­cia și Ucraina - și Parteneriatul Es­tic (PaE) – o inițiativă polono-suedeză care-și pro­pu­ne să aducă Armenia, Azerbaidjan, Be­la­rus, Georgia, Republica Moldova și Ucrai­na mai aproape de UE, fără a le oferi însă perspective de aderare. În cele din urmă, Si­nergia a pierdut din importanță și Ro­mâ­nia a început să arate o susținere mai cla­ră pentru PaE. În cazul B9 și 3SI, Bu­cu­reș­tiul și Varșovia au colaborat de la început la con­solidarea frontierei estice a UE și NATO.

O nouă misiune

Totuși, în forma actuală, B9 și 3SI con­tri­buie doar marginal la întărirea stabilității, securității și prosperității Europei Centrale și de Est. În același timp, rămâne de văzut ce poate furniza B9 în materie de se­cu­ri­ta­te regională în plus față de garanțiile, ac­țiunile și resursele NATO care sunt deja pre­zente în statele membre central și est-eu­ropene. Fără o misiune, B9 și 3SI ar pu­tea rămâne simple „cluburi de socia­li­za­re“, fără un impact recunoscut, anta­go­ni­zând chiar statele europene care nu sunt incluse în aceste inițiative.

În acest context, inițiativele B9 și 3SI ar trebui să includă și Georgia, Republica Mol­dova și Ucraina. În perioada 2014-2017, cei trei parteneri estici și UE au ratificat acorduri de asociere complexe care cu­prind nu doar clauze economice, dar și obligații reciproce de politică externă și de securitate, care vor alinia treptat țările asociate cu țările membre UE. Prin inclu­de­rea celor trei state ale Parteneriatului Estic ar deveni clar pentru cetățenii am­belor inițiative, cât și pentru instituțiile centrale UE și NATO, motivul pentru care au fost create B9 și 3SI și care este scopul lor. Cele două inițiative ar căpăta niște sar­cini clar definite, distincte și importante: să întărească dimensiunea estică a Politicii Europene de Vecinătate și să susțină im­ple­mentarea acordurilor de asociere cu UE.

Motoare ale integrării euro-atlantice

Mai presus de toate, 3SI și B9 ar putea avea o contribuție semnificativă la dez­vol­tarea și securitatea statelor post-sovietice care sunt deja apropiate de UE, dar care vor rămâne în viitorul apropiat în zona gri a Europei și, în consecință, vor fi ex­puse la riscuri și provocări dificile. Atât în termeni practici, cât și simbolici, cele două inițiative ar putea deveni motoare ale integrării euro-atlantice pentru cei trei parteneri estici, ar da procesului lor de asociere o substanță politică și eco­nomică și le-ar ajuta să-și pregătească o posibilă viitoare integrare în UE și NATO. Totodată, ar transmite Moscovei că statele membre în 3SI și B9 împărtășesc interese comune cu Ucraina, Republica Moldova și Georgia și că stabilitatea, securitatea și pros­peritatea acestor state post-sovietice sunt importante pentru întreaga regiune central și est-europeană. Consolidarea re­zi­lienței naționale a Georgei, Republicii Mol­dova și Ucrainei este în interesul geo­politic al Flancului Estic. Cu cât devin mai puternice și mai stabile cele trei țări ale Par­teneriatului Estic, cu atât va fi mai în­tărită și securitatea națională a României, Poloniei și a celorlalți particpanți la B9 și 3SI.

Până în prezent, nu s-a discutat public despre extinderea estică a B9 și 3SI. Este posibil să existe decidenți politici im­por­tanți în cadrul B9 și 3SI care ar fi re­ti­cienți. Ar fi nevoie de o dezbatere amplă promovată de actori politici din Georgia, Republica Moldova și Ucraina, precum și de susținătorii lor din ambele inițiative pen­tru a promova agenda de extindere. Organizațiile occidentale și guvernele cen­tral și est-europene ar trebui să ajungă la o înțelegere că o asemenea restructurare a geopoliticii post-sovietice este utilă și de interes pentru toate părțile implicate. În acel moment, B9 și 3SI ar putea umple treptat golul de securitate din zona gri din estul Europei.

(O versiune anterioară a acestui articol a fost publicată în revista Foreign Affairs.)

VASILE ROTARU este cercetător la Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană în cadrul SNSPA, București.

ANDREAS UMLAND este cercetător la Institutul pentru Cooperare Euro-Atlantică din Kiev.