De același autor
„Până unde ești dispus să mergi cu discursul critic împotriva unei guvernări corupte, dacă nu mai e vorba doar de siguranța ta personală, ci îți este amenințată familia?“ Este întrebarea-cheie pe care le-a pus-o Val Butnaru, moderatorul emisiunii Cabinetul din umbră de la postul basarabean Jurnal TV, joi, 4 august, Nataliei Morari și lui Constantin Cheianu. Sunt doi jurnaliști de la Chișinău care au primit avertismente „amicale“ la telefon din partea unor anonimi. „Nu vom renunța, a fost răspunsul celor întrebați, pentru că ei asta vor: să ne sperie, să ne reducă la tăcere... Dar dacă te șantajează cu oamenii la care ții, cu rudele apropiate, alegerea e mult mai dificilă.“ Natalia Morari a recunoscut că a decis să se oprească pe când lucra pentru New Times, o publicație de opoziție față de Putin, după ce i-a fost amenințată mama. În Moldova, unde s-a întors de câțiva ani, Morari este autoarea unui popular talk-show, intitulat Interpol, ai cărui invitați au făcut dezvăluiri incendiare pe tema miliardului de dolari furat din băncile moldovenești, dezvăluiri care îl indică drept principal beneficiar al acestui megatun pe oligarhul Vladimir Plahotniuc –„stăpânul din umbră al Moldovei“, coordonatorul coaliției de guvernare de la Chișinău.
Și Constantin Cheianu și-a făcut din Plahotniuc o țintă predilectă în cadrul emisiunilor sale de la Jurnal TV: Mai pe scurt (o „pastilă“ publicistică, difuzată în fiecare zi) și, respectiv, Ora de ras (program săptămânal de satiră politică, realizat împreună cu actorul Anatol Durbală). După episodul din noaptea de 1 august spre 2 august, când niște necunoscuți au tras cu o pușcă pneumatică în geamul apartamentului fiicei sale din Chișinău, trăiește și el dilema: „Te oprești, mergi mai departe? Și dacă mâine vor folosi o armă de foc?“.
Nu știm ce spune poliția, ce versiune de lucru examinează: un atentat indirect la adresa jurnalistului sau un act de huliganism, fie și unul mai „elaborat“ (s-a tras asupra ferestrelor unui apartament de la etajul 5 al unui bloc de 9 etaje). Avem doar interpretarea lui Constantin Cheianu, care pune în legătură incidentul de la casa fiicei sale cu telefoanele de amenințare anonime pe care le-a primit mai devreme.
Guvernarea de la Chișinău are de făcut și ea o alegere: va urma modelul rusesc al reprimării presei independente, va proceda aidoma fostului regim Voronin, care sechestra jurnaliști în plină stradă în timpul violențelor din aprilie 2009, sau va încerca, măcar de ochii creditorilor externi, inclusiv de ochii Guvernului României, să se comporte decent?
Deocamdată, puterea a ratat testul justiției. Principalul acuzat în chestiunea miliardului de dolari furat, Ilan Shor, primarul „răzeșilor“ de la Orhei, a fost eliberat din izolatorul poliției și plasat în arest la domiciliu, și asta după ce fostul premier Vlad Filat a fost condamnat, într-un proces închis, la 9 ani de închisoare pentru trafic de influență și luare de mită. Doar că mita de 250 de milioane de dolari (!), „oferită“ lui Filat de același Shor n-a mai fost dovedită...
În ciuda manierei mai mult decât discutabile prin care s-a instalat în ianuarie 2016, actuala guvernare a reușit să obțină bunăvoința rezervată a Occidentului: e în discuții avansate cu FMI și exploatează cu succes șantajul geopolitic: dacă nu ne susțineți pe noi, vor veni pro-rușii lui Dodon la putere (avem scrutin prezidențial pe 30 octombrie în Basarabia și nu se exclud nici alegeri parlamentare anticipate în 2017).
Rusia chiar ne suflă în ceafă: la 3 august s-au încheiat manevrele militare ale trupelor moscovite dislocate ilegal în Transnistria: tancuri ale separatiștilor au trecut Nistrul în Republica Moldova, mimând o acțiune antitero. Nu s-a cerut, bineînțeles, nici un fel de acord al Chișinăului pentru această operațiune, în schimb, există, potrivit unor investigații independente, o foarte profitabilă înțelegere între Vladimir Plahotniuc și șeful separatist Evgheni Șevciuk, de livrare, la un preț supraevaluat, a energiei electrice către Moldova prin firma Energokapital, înregistrată la Tiraspol. De ce s-ar grăbi guvernul de la Chișinău să realizeze interconexiuni energetice cu România, spre binele consumatorilor de rând și în consonanță cu interesul național, dacă din Est poți fura oricât pentru buzunarul tău?!
O altă sursă mănoasă de venit o constituie spălarea banilor mafiei rusești prin sistemul bancar moldovean: 18 miliarde de dolari, despre care vuiește și media de peste Ocean. Revista Forbes în două articole din luna iulie și postul american de televiziune One American News Network în 4 august s-au referit la „statul captiv“ al oligarhului Plahotniuc. Și încă nu s-a deschis subiectul Aeroportului Internațional Chișinău, concesionat în 2014 tot de guvernanții „pro-europeni“ unor firme-fantomă rusești, o lovitură care a umplut pușculița cleptocrației locale.
Pe 13 august, în ziua când va fi înmormântată Regina Ana a României, în Republica Moldova se va ține doliu național. Din păcate, contextul politic mâzgos, duplicitatea, lipsa de reacție a instituțiilor statului față de monstruoasele scandaluri de corupție aruncă în ridicol ceea ce ar fi trebuit să fie – și este de fapt! – un gest firesc de pietate, o declarație simbolică de apartenență a basarabenilor la națiunea română. Să compromiți valorile fundamentale – e cel mai mare „tun“ pe care îl putea da „Republica Plahotniuc“.